Avionul din 1971 care a „aterizat” în cel mai scump cartier din Brașov
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La Brașov, între blocuri noi, cafenele, magazine și alei pietonale, un avion vechi de peste o jumătate de secol pare desprins dintr-o altă lume. Avionul a fost construit chiar pe locul pe care se ridică astăzi Cartierul Coresi, unul dintre cele mai moderne și mai scumpe locuri de sub Tâmpa.
Cuprins:
Dacă traversezi astăzi zona Coresi din Brașov, este greu să mai vezi în peisajul urban ceea ce a fost cândva una dintre cele mai importante platforme industriale ale orașului.
În locul halelor, al liniilor de producție și al uzinei Tractorul se află acum un cartier în care viața urbană se desfășoară în jurul locuințelor, birourilor, magazinelor și spațiilor de promenadă.
Aici, un apartament cu 4 camere, tip penthouse se vinde și cu 800.000 de euro! Specialiștii imobiliari dezvăluie că prețurile apartamentelor se numără printre cele mai dinamice și scumpe. Prețul mediu pentru un metru pătrat fiind de 2.500 de euro.
Și totuși, pe Aleea Aviatorilor, între clădirile noului cartier, un avion păstrează o legătură fizică și spectaculoasă cu trecutul locului.
Este vorba despre un avion IAR-824, cu înmatricularea YR-ISG, un avion utilitar românesc proiectat de inginerul Iosif Șilimon și construit la Brașov la începutul anilor ’70.
Modelul a efectuat primul zbor pe 23 mai 1971
Astăzi este o piesă de muzeu în aer liber, dar, înainte să ajungă nemișcat între blocurile noului Coresi, aparatul a făcut parte dintr-unul dintre cele mai interesante capitole ale aviației românești postbelice.
Iar povestea începe în 1971. Primul prototip al avionului, cunoscut inițial sub denumirea ICA IS-24, a efectuat primul zbor pe 23 mai 1971.
Proiectarea îi aparține inginerului Iosif Șilimon, una dintre figurile importante ale construcțiilor aeronautice românești de la Ghimbav.
După înființarea Întreprinderii de Construcții Aeronautice (ICA) Ghimbav, în 1968, Șilimon a continuat aici proiectarea planoarelor și a avioanelor.
IS-24 a fost conceput ca avion utilitar: un aparat destinat transportului pe distanțe scurte și unor utilizări diverse, de la activități sportive până la misiuni sanitare sau de transport.
Era un monoplan cu structură integral metalică și tren de aterizare fix, triciclu. Cabina putea găzdui până la șase persoane, iar configurația permitea adaptarea avionului pentru mai multe tipuri de misiuni.
Motorul era un Lycoming IO-540, de aproximativ 290 CP
Modelul expus în Coresi avea o anvergură de aproximativ 12,4 metri, o lungime de circa 9,2 metri și o greutate maximă de aproximativ 1.900 de kilograme.
Datele disponibile indică o viteză maximă de aproximativ 205 km/h, în timp ce documentația tehnică românească din perioada de omologare consemna valori de până la 220 km/h în anumite condiții de funcționare.
Într-un material dedicat avionului IS-24, publicat în 1971, inginerul Iosif Șilimon explica faptul că proiectul fusese gândit pornind de la motorul Lycoming de 290 CP și că aparatul fusese comparat cu avioane monomotoare similare, cu aripă sus, din mai multe țări.
Un an mai târziu, prezentarea tehnică a avionului insista asupra caracteristicilor sale: aripă cu profil laminar, rezervoare integrate, dispozitive de hipersustentație, posibilitatea de a adapta cabina și acces facil pentru pasageri, parașutiști sau materiale.
În presa vremii, concluzia era ambițioasă: avionul utilitar era prezentat ca fiind „la nivelul celor mai bune construcții similare existente pe plan mondial”.
De la Brașov la Salonul Aeronautic de la Paris
Aeronava trebuia să demonstreze că industria aeronautică de la Brașov putea produce nu doar planoare sau aparate specializate, ci și un avion utilitar modern, capabil să răspundă unor nevoi civile și sportive.
IAR-824 nu a rămas o curiozitate prezentată doar în România. Modelul a ajuns la Salonul Aeronautic de la Paris din 1973, unul dintre cele mai importante evenimente internaționale ale industriei aeronautice.
În total, au fost construite zece exemplare, inclusiv prototipul. Unele au fost modificate cu tren de aterizare cu roată de coadă și au fost folosite inclusiv la remorcarea planoarelor. Cinci exemplare au ajuns la Aeroclubul României pentru activități de instruire și remorcare de planoare, potrivit datelor istorice disponibile despre model.
Cu alte cuvinte, avionul care astăzi stă nemișcat în Coresi a făcut parte dintr-o serie minusculă. Doar zece exemplare au fost construite.
Dar povestea avionului începe cu mult înainte de 1971
Pentru a înțelege de ce IAR-824 este atât de important pentru Brașov, trebuie făcut un pas înapoi cu aproape jumătate de secol.
La 25 iunie 1925, prin legea promulgată de regele Ferdinand, era pusă baza Industriei Aeronautice Române. În august 1925, societatea era constituită ca societate pe acțiuni cu capital mixt, iar Brașovul era ales pentru ridicarea uzinei.
Doi ani mai târziu, la 11 octombrie 1927, avea loc inaugurarea oficială a fabricii. În documentele și în presa vremii, IAR Brașov era prezentată drept „prima fabrică românească de aeroplane”.
Inaugurarea a avut loc în prezența unor personalități politice și militare importante ale României, între care premierul Ionel Brătianu, generalul Henri Berthelot și ministrul de război Paul Angelescu.
25 de tipuri de avioane și peste 1.000 de aparate
Între 1927 și 1945, la IAR Brașov au fost realizate 25 de tipuri de avioane și peste 1.000 de aparate, potrivit sintezelor istorice publicate de Asociația Generală a Inginerilor din România.
Au fost produse avioane de școală, turism, recunoaștere și vânătoare, dar și aparate construite sub licență. În paralel, la Brașov au fost realizate motoare de avion, atât în concepție proprie, cât și sub licență.
Primele produse au fost avioane realizate sub licență, printre ele Morane-Saulnier și Potez 25. Apoi au apărut proiectele românești. Iar dintre avioanele care aveau să devină celebre se remarcă IAR CV 11 și, mai târziu, IAR-80 și IAR-81.
Între timp, uzina a dispărut, dar avionul a rămas. Iar astăzi, cartierul Coresi reunește locuințe, birouri, spații comerciale, servicii și zone de recreere. Avionul „s-a întors acasă” în vara lui 2020, fiind amplasat pe noua Alee a Aviatorilor, într-o piațetă dedicată inginerului Iosif Șilimon.
