Cum se poate face screeningul depresiei și în ce fel reduce riscul suicidar la adolescenți
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În pandemie, adolescenții nu doar că s-au izolat, dar au devenit și copleșiți de problemele de sănătate și financiare ale familiei.
Cuprins:
La fete a crescut mai mult decât la băieți prevalența depresiei, dar toți adolescenții sunt foarte expuși și e nevoie de intervenția școlii, a medicilor și a guvernelor, susține un sudiu recent din SUA.
Studiul a fost publicat în septembrie de jurnalul medical „Pediatrics”. Cercetarea privind screeningul depresiei și riscului suicidar la adolescenți s-a derulat în cele 29 de cabinete ale rețelei Spitalului de Copii din Philadelphia, Statele Unite, una dintre cele mai mari instituții medicale pentru copii și adolescenți din lume.
Creștere de 25%
Datele analizate aparțin adolescenților și tinerilor între 12 și 21 de ani care au mers la cabinete pentru îngrijire primară din iunie 2019 până în decembrie 2020.
Numărul total al celor evaluați pentru depresie a crescut de la 33.754, înainte de pandemie, la 36.161 în pandemie, scriu autorii studiului, ceea ce reflectă și o creștere a numărului vizitelor.
Procentul adolescenților cu screening pozitiv pentru simptome depresive moderate spre severe a ajuns de la 5,0%, în perioada prepandemică, la 6,2% în timpul pandemiei de COVID-19. Acest rezultat se traduce printr-o majorare de 24% a prevalenței acestor simptome. Se adaugă un procent și în cazul screeningului pozitiv pentru riscul de suicid, de la 6,1% la 7,1%, care indică o creștere de 16% a prevalenței.
Simptomele depresive și riscul de suicid se întâlnesc mai des în rândul pacientelor, mai notează autorii cercetării.
„Izolarea socială și singurătatea sunt asociate cu un risc crescut de depresie la copii și adolescenți, iar închiderea școlilor și alte măsuri anti-COVID-19 au restricționat interacțiunile sociale în rândul adolescenților”, amintesc cercetătorii. Iar problemele de sănătate și financiare ale părinților au fost picăturile care au umplut paharul.
Psihiatria pediatrică, o specializare rară în România
Spre deosebire de România, în SUA problemele de sănătate mintală ale elevilor se depistează în școli, pe lângă aceste cabinete de asistență medicală primară.
În România, în schimb, sunt prea puțini specialiști în psihiatrie pediatrică și de multe ori tulburările psihice ale copiilor și adolescenților nu sunt diagnosticate. Deși experți în sănătate precum Răzvan Cherecheș au recomandat introducerea screeningului – realizat de profesioniști – pentru depresie în școli, în special după izolarea din pandemie, inițiativele lipsesc.
O inițiativă a Guvernului
Un pas important se anunță programul guvernamental „Din grijă pentru copii”, adoptat de curând. Proiectul include formarea profesorilor astfel încât să identifice emoțiile elevilor și să îi îndrume spre psihoterapie.
Copiii recomandați de profesori vor avea apoi acces gratuit la psihoterapie, căci serviciul va fi decontat de stat.
Educarea familiilor să își întrebe pediatrii despre depistarea depresiei la copii se numără și printre recomandările autorilor studiului din SUA, pentru ca intervenția să se desfășoare cât mai curând. „Rezultatele subliniază importanța unui screening consecvent al depresiei și al suicidului”, adaugă aceștia.
Alte studii confirmă această necesitate, printre ele și unul care sintetizează datele din 29 de studii din țări din: Europa, Asia de Est, America de Nord, Centrală și de Sud. Informațiile despre 80.879 de copii și adolescenți din întreaga lume, adunate de Universitatea Calgary din Canada, demonstrează că simptomele de depresie și anxietate s-au dublat în cazul lor, spre deosebire de perioada anterioară pandemiei. Creșterea fenomenului depresiei variază de la studiu la studiu, dar tendința este incontestabilă, arată datele corelate ale zeci de cercetări din toată lumea.
