Cum și-au schimbat Macron și Scholz mesajele privind Ucraina după vizita de la Kiev și care este reacția Rusiei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La aproape patru luni de la izbucnirea războiului din Ucraina și mult după alți lideri europeni, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz au mers la Kiev, unde au eliminat orice dubiu privind sprijinul lor deplin pentru suvenitatea, integritatea teritorială, libertatea și apartenența Ucrainei la UE, menționează The New York Times într-o analiză a vizitei oficiale făcute joi de liderii din Franța, Germania, Italia și România la Kiev.
Dacă luna trecută, Macron insista că este important să se renunță la orice „tentație de a umili” Rusia, lucru ce l-a înfuriat pe Zelenski, care l-a acuzat că e în căutarea „unei ieșiri pentru Putin”, acum el și-a exprimat sprijinul necondiționat pentru cauza Ucrainei.
Asigurările date de Macron, care nu au părut condiționate de nicio presiune pentru negocieri cu Moscova, au fost categorice. „Vom face totul pentru ca Ucraina să-și aleagă destinul”, a spus Macron.
Cel mai important, toți cei patru lideri și-au manifestat expres susținerea țărilor pe care le conduc pentru candidatura Ucrainei la Uniunea Europeană.
„Astăzi, pe pământ ucrainean este clar că securitatea întregii Europe este la mijloc”, a spus Macron. „Europa este de partea voastră și va rămâne oricât este necesar”.
Tensiunile dintre Zelenski și liderii din Franța și Germania au crescut în urma neînțelegerilor privind livrările de armament și din cauza dispoziției lui Macron și Scholz de a ține toate culoarele diplomatice deschise cu Vladimir Putin.
Înainte de vizita de joi, Oleksei Arestovich, consilier al președintelui ucrainean, a declarat pentru publicația germană Bild că este îngrijorat că liderii europeni vor veni la Kiev pentru a spune că „noi trebuie să încheiem războiul care cauzează o penurie de alimente” și „trebuie să-i salvăm fața lui Putin”.
Dacă existau asemenea temeri, subliniază New York Times, ele nu și-au găsit nicio exprimare publică joi. „Cel mai important mesaj al acestei vizite este că Italia vrea Ucraina în Uniunea Europeană”, a spus premierul italian Mario Draghi.
Publicația americană subliniază că procesul de aderare va lua timp, dar mesajul de susținere exprimat de președintele român Klaus Iohannis, al patrulea membru al delagației, este cel mai lipsit de echivoc exprimat vreodată.
„Vremuri extraordinare cer răspunsuri extraordinare, strategice și vizionare. Acordarea statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, la Consiliul European de săptămâna viitoare, este esențială în construirea unui scut puternic și durabil în jurul valorilor noastre comune”, spunea Klaus Iohannis la Kiev.
Incertitudine privind modul cum poate fi oprit războiul
„Domnilor și doamnelor, Ucraina trebuie să trăiască!”, a spus Olaf Scholz, o declarație plină de pasiune pentru un lider european foarte atent în exprimări de sprijin în scurtul său mandat de cancelar.
Cu toate acestea, întrebarea privind modul în care poate fi oprit războiul, care a pus presiune pe economia globală, a condus la valori-record ale inflației și penurii de alimente, a rămas fără răspuns. Faptul că liderii europeni nu și-au exprimat dorința ca Zelenski să negocieze cu Putin nu înseamnă că au renunțat la tendința de a favoriza diplomația pentru a evita cu orice cost escaladarea violențelor.
Pe termen scurt, liderii europeni trebuie să evite o prăbușire a economiilor, iar prețurile în creștere a energiei atrag nemulțumirea votanților. Dar pe termen lung, ei trebuie să reafirme valori precum libertatea și pacea care au definit NATO și Uniunea Europeană după 1945.
Convingerea Ucrainei că viitorul securității și prosperității sale este în interiorul Europei, o viziune inadmisibilă de atât timp pentru Putin, care crede că soarta Ucrainei, dacă va exista una, este o decizie care se ia la Moscova. Brutalitatea invaziei ruse a dublat însă determinarea Kievului de a menține direcția spre Vest.
„În ultimele două decenii am mers în direcții opuse, Ucraina către civilizație și Vest, iar Rusia către trecut și Uniunea Sovietică”, a spus Petro Obukhov, membru al consiliului local din Odesa, care conduce o campanie de înlăturare a numelor de străzi cu legături cu Rusia.
Reticențele Kievului
Numeroși șefi de stat europeni, dar și secretarii pentru apărare și externe ai Statelor Unite, au sosit la Kiev înainte de Olaf Scholz și Emmanuel Macron. Reticența celor doi a stârnit suspiciuni în Ucraina privind intențiile lor - în special pentru că acordurile Minsk 1 și Minsk 2, mediate de Paris și Berlin pentru a încheia războiul început în 2014 în Donbas, s-au dovedit ineficiente.
Ultimul lucru pe care îl dorește acum este un nou acord de tip Minsk 3, care să prevadă un armistițiu cu concesii comune care nu sunt niciodată implementate și care îi lasă lui Vladimir Putin timp de a controla teritoriul ucrainean, unde să poată folosi forța brută de fiecare dată când dorește.
Vizita celor patru lideri europeni la Kiev a generat o reacție dură din partea lui Dmitri Medvedev, fost președinte rus și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate.
„Europenii mâncători de broaște, lebăr și spaghete adoră să viziteze Kievul. Cu niciun folos. Au promis aderarea la UE și obuziere vechi Ucrainei, s-au umplut cu Horilka [termen folosit într-un sens generic în ucraineană pentru a se referi la vodcă sau alte băuturi spirtoase] şi s-au întors acasă cu trenul, ca acum o sută de ani. Totul este bine. Dar asta nu va aduce Ucraina mai aproape de pace. Ceasul ticăie”, a scris Medvedev.
Limbajul nediplomatic al unui politician ce era văzut cândva mai moderat și mai pro-european decât mentorul său, Vladimir Putin, indică și cât de puternice sunt tensiunile dintre Rusia și Occident și cât de dificilă este pacea. La începutul săptămânii, Medvedev sugera că Ucraina ar putea să nu mai existe în doi ani.
În ultimele luni, Macron a insistat că este necesar să continue să discute cu Vladimir Putin, având și cele mai multe discuții telefonice dintre toți liderii europeni. El a spus că neintegrarea Rusiei într-o nouă arhitectură de securitate ar amenința stabilitatea europeană, lucru care a iritat Ucraina. În plus, la începutul lunii mai, Macron a afirmat că va fi nevoie, probabil, de „câteva decenii” până când Ucraina va adera la UE.
Cu toate acestea, deși este așteptat ca procesul să dureze câțiva ani, discuțiile de joi de la Kiev au fost despre accelerarea acestuia și nu despre nevoia ca Ucraina să aibă răbdare. Invazia rusă a fost „premeditată, deliberată, nejustificată”, a spus în termeni clari liderul francez la Kiev.
În schimb, tensiunile între Kiev și Moscova au pornit de la reticiența liderilor germani de a furniza armament Ucrainei și a culminat cu momentul în care Zelenski a respins primirea la Kiev a președintelui german Frank-Walter Steinmeier pentru apropierea sa, în trecut, de Moscova.
Tensiunile s-au liniștit între timp, dar cancelarul german Olaf Scholz este presat de unii colegi din Partidul Social Democrat să evite să mai trimită așa multe arme.
Joi, în timp ce vizita orașul Irpin, de lângă Kiev, cancelarul german a părut afectat de atrocitățile văzute. „Este mai rău când vezi cât de lipsită de sens este violența”, a spus Scholz. Dacă această experiență va schimba politica germană este neclar, dar este greu de crezut că tensiunile privind sprijinul acordat de germani vor înceta complet.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina
