Căldura extremă ucide de două ori mai mulți români decât accidentele rutiere: 100 de decese în timpul verii, pentru fiecare grad în plus
Urmărește Libertatea in Google Discover
În România mor anual mii de oameni din cauza căldurii. Studii recente realizate pentru 854 de orașe din Europa au arătat că în 2025 au fost aproximativ 24.000 de decese asociate căldurii, dintre care aproximativ 16.500 (68%) au fost atribuite schimbărilor climatice provocate de activitățile umane.
Cuprins:
În 2024, numărul acestora a fost estimat la 62.775 de decese pentru Europa, dintre care aproximativ 4.943 în România (7,9% din total). În verile anilor 2022 și 2023 s-au înregistrat 61.672 de decese asociate căldurii și, respectiv, 47.690, cele mai mari rate de deces fiind înregistrate în sudul și estul Europei, persoanele vârstnice și femeile fiind cele mai afectate.
În vara anului 2025, în România, potrivit datelor din raportul Starea Climei 2026, căldura a fost asociată cu 2.879 de decese, echivalentul a 151 de decese la un milion de locuitori.
Aproximativ unul din fiecare 26 de decese înregistrate în intervalul respectiv (sau unul din 80 raportat la întregul an) poate fi atribuit temperaturilor care au depășit pragul de confort. Potrivit sursei citate, începând din 2015, fiecare creștere a temperaturii cu 1°C în Europa a fost asociată cu aproximativ 35 de decese suplimentare la un milion de locuitori.
Rata mortalității, mai mare în rândul bărbaților
În Europa, anul 2025 a fost, conform Copernicus Climate Change Service, al treilea cel mai cald an începând cu 1940, cu o temperatură medie de 10,41°C (cu +1,17°C față de perioada de referință 1991-2020 și cu -0,30°C față de anul 2024, cel mai cald an). În România, 2025 a fost al patrulea cel mai cald an, cu o temperatură medie de 11,95°C (cu +1,22°C față de perioada de referință 1991–2020 și cu -1,15°C față de 2024, cel mai cald an). În vara 2025 au fost înregistrate patru valuri de căldură, cel mai lung de 10 zile consecutive, care au expus peste 70% din teritoriul României temperaturilor extreme, iar pe 26 iulie a fost înregistrată temperatura maximă de 43,4 °C la Calafat.
Autorii analizei au comparat estimarea deceselor atribuite căldurii, cu numărul deceselor din accidente rutiere.
„Pe tot parcursul anului 2025, accidentele rutiere au dus la 68 de decese la un milion de locuitori (aproximativ 1.300 de decese) în România, a doua cea mai mare rată din Uniunea Europeană, după Bulgaria (71 la un milion), conform datelor preliminare ale Comisiei Europene. Altfel spus, în doar patru luni, căldura a fost asociată cu de peste două ori mai multe decese decât accidentele rutiere într-un an întreg”, se afirmă în document.
Specialiștii mai susțin că mortalitatea asociată căldurii în România nu se distribuie uniform pe tot parcursul sezonului cald (iunie-septembrie), ci este provocată de un număr restrâns de episoade care pot fi identificate și prognozate.
În plus, două treimi din decese fac parte dintr-un grup care reprezintă 8% din populație. Vârsta înaintată este unul dintre factorii cei mai importanți atunci când se discută despre decese asociate căldurii.
Pe grupe de vârstă, 2.070 de decese s-au produs în rândul persoanelor de 75 de ani și peste, față de 1.090 în rândul tuturor celor mai tineri. În cazul ratei deceselor, contrastul este și mai accentuat: 1.319 decese la un milion de locuitori pentru cei peste 75 de ani, față de 62 de decese la un milion de locuitori pentru cei sub 75 de ani. Astfel, în 2025, riscul ca un vârstnic să moară din cauza căldurii a fost de aproximativ 21 de ori mai mare decât în cazul unei persoane mai tinere.
Autorii raportului au mai constatat că au murit mai multe femei vârstnice - 1.173 decese, față de 897 bărbați. Numărul estimat al deceselor este mai mare în cazul femeilor deoarece, la această vârstă, sunt în viață de aproape două ori mai multe femei decât bărbați (aproximativ 1.008.000, față de 561.000). Însă rata mortalității a fost mai mare în rândul bărbaților, 1.598 la un milion, față de 1.164, în cazul femeilor.
Județele din sudul țării, cel mai afectate
Impactul căldurii asupra mortalității diferă considerabil între județele României. Cele mai ridicate valori estimate pentru vara anului 2025 au fost înregistrate în Teleorman, cu 490 de decese atribuite căldurii la un milion de locuitori, urmat de Dolj (388), Brăila (360), Giurgiu (341), Călărași (324), Olt (318) și Ialomița (297). În schimb, valori mult mai reduse au fost estimate în unele județe din centrul și nordul țării: 18 decese la un milion de locuitori în Bistrița-Năsăud, 24 în Harghita, 33 în Maramureș și 35 în Cluj.
„Această diferențiere regională este evidentă și atunci când județele sunt analizate împreună: în sud și sud-est au fost estimate, în medie, 239 de decese la un milion de locuitori, față de 58 în centru și nord. Rezultatele indică astfel un impact mult mai mare al căldurii asupra mortalității în sudul și sud-estul țării în vara anului 2025.
În același timp, relația dintre temperatură și mortalitate nu este identică în toate regiunile. Temperatura la care riscul de deces asociat căldurii este cel mai redus variază cu aproximativ 5°C la nivelul țării, de la circa 18,4°C în Suceava la 23,4°C în Teleorman. Aceste diferențe arată că populația diverselor regiuni este adaptată unor condiții climatice locale diferite.
Valorile ridicate ale mortalității asociate căldurii din sudul și sud-estul României nu pot fi explicate doar prin temperatură. Expunerea mai mare la căldură se combină cu factori demografici și socio-economici care pot amplifica vulnerabilitatea, precum ponderea ridicată a populației vârstnice, caracterul predominant rural al unor județe, veniturile mai reduse, posibilitățile mai limitate de răcire a locuințelor și accesul diferit la servicii medicale”, se mai precizează în raportul citat.
În mediul urban există, de asemenea, un alt nivel de expunere, în special prin amplificarea efectului de insulă de căldură urbană și prin temperaturile nocturne mai ridicate. Astfel, în București au fost estimate 425 de decese atribuite căldurii în 2025, ceea ce corespunde unei rate de 248 de decese la un milion de locuitori. În Ilfov, rata estimată a fost de 110 decese la un milion de locuitori, corespunzând unui număr de aproximativ 67 de decese.
„Dacă reprezentăm rata mortalității din fiecare sezon cald (2015-2025) în funcție de temperatura medie din perioada iunie-septembrie, valorile celor unsprezece ani se aliniază aproape pe o linie dreaptă. Altfel spus, fiecare grad suplimentar de căldură din sezonul cald corespunde unei creșteri de aproximativ 89 de decese atribuite căldurii la un milion de locuitori, ceea ce înseamnă aproximativ 1.700 de decese în plus, la nivel național. Această valoare este de ordinul a două ori și jumătate mai mare decât media europeană, deși cele două estimări nu sunt direct comparabile”, mai afirmă autorii documentului.
Pentru Europa, un studiu realizat de Nature Medicine, în 2023, a raportat 35,3 decese suplimentare la un milion de locuitori pentru fiecare creștere cu 1°C a temperaturii la nivelul continentului, pentru perioada 2015-2022.
Căldura și sănătatea
Autorii studiului au analizat și modul în care temperaturile extrem de ridicate afectează sănătatea oamenilor. Căldura afectează mai întâi somnul și confortul, apoi starea de bine, activitatea și productivitatea muncii, contribuie la stres și la deteriorarea sănătății mintale, și abia în cazurile severe conduce la utilizarea serviciilor medicale, la spitalizare sau la deces.
O persoană poate suferi, din cauza căldurii, o deteriorare semnificativă a calității vieții fără să dezvolte o boală și fără să ajungă vreodată la medic. Această succesiune justifică trecerea de la o abordare centrată exclusiv pe mortalitate și morbiditate la una care urmărește întregul continuum al impactului căldurii asupra sănătății și calității vieții.
Starea de bine și calitatea vieții surprind efecte mai largi: somnul, confortul, funcționarea cotidiană, productivitatea (randamentul) muncii și participarea la activități sociale.
În condiții de căldură, cele două sunt interconectate: deteriorarea somnului și creșterea oboselii afectează dispoziția și capacitatea de adaptare la stres, iar restrângerea activităților și a interacțiunilor sociale amplifică vulnerabilitatea psihologică.
Căldura nu afectează doar inima, plămânii și rinichii. Este una dintre cele patru căi prin care schimbările climatice ajung la sănătatea mintală, alături de fenomenele meteorologice extreme, de poluarea aerului și de schimbarea climatică în ansamblu.
Dovezile din ultimii ani arată că expunerea la temperaturi extreme tulbură somnul, accentuează iritabilitatea și oboseala, afectează funcțiile cognitive, agravează anxietatea și depresia, crește numărul prezentărilor la urgență și, în cazurile cele mai severe, riscul de comportament suicidar.
Pentru cineva care are deja o afecțiune psihică, căldura devine un factor de risc în plus. Efectele schimbărilor climatice asupra sănătății mintale sunt probabil la fel de grave ca cele asupra sănătății fizice, însă s-au depus până acum puține eforturi pentru a cuantifica această povară, pentru a-i studia impactul pe termen lung asupra societății sau pentru a explora modalități de a o contracara. Capitolul „Căldura și sănătatea în România”, din raportul Starea Climei 2026, a fost realizat de Bogdan Antonescu, Valentin Veron Toma, Adena Eliza Croitoru, Luminița Mărmureanu și Dragoș Ene.
Cifre cheie despre căldură și sănătate în România:
- 2.879 de decese sunt atribuite căldurii în România, în perioada iunie - septembrie 2025, de peste două ori mai mult decât cele din accidente rutiere pe tot parcursul anului;
- de 21 de ori a fost mai mare a fost riscul de deces din cauza căldurii pentru persoanele de peste 75 de ani față de restul populației, în vara lui 2025;
- 490 față de 18 decese la un milion de locuitori au fost înregistrate în Teleorman față de Bistrița-Năsăud, în aceeași vară;
- 89 de decese suplimentare la un milion de locuitori pentru fiecare grad în plus al temperaturii medii de vară, în 2015-2025, de două ori și jumătate peste media europeană;
- 5-7 zile după un val de căldură se menţine ridicată frecvenţa prezentărilor în serviciile de urgență și internările pentru probleme de sănătate mintală.
