Constructorul unui spital de 100 milioane de euro din Iași a fost ales de peste un an și jumătate, dar contractul nu poate fi semnat din lipsa finanțării.
Cuprins:
Licitația a fost lansată în septembrie 2023, atribuită în februarie 2025 și nu este încă finalizată în octombrie 2026.
Unitatea este propusă la periferia Iașiului, în zona Bucium, și ar urma să cuprindă trei corpuri de clădire conectate prin coridoare, care vor găzdui secțiile spitalului existent și structuri medicale noi.
În prezent, Spitalul de Pneumoftiziologie funcționează în patru corpuri de clădire în zone diferite ale Iașiului, la kilometri distanță unele de altele, ceea ce îngreunează îngrijirea pacienților. Noua unitate ar reuni secțiile într-un singur complex, fără să mai existe această fragmentare a activității.
Licitația organizată de Consiliul Județean (CJ) Iași a stârnit un interes major între constructori: circa 80 de firme, constituite în șase asocieri, au fost implicate în procedură. Liderii asocierilor sunt nume cunoscute pe piața constructorilor din țară, unele companii având cifra de afaceri de ordinul miliardelor de lei: Construcții Erbașu, Bog’Art, Strabag (toate trei din București), Ness Proiect Europe (Prahova), Daroconstruct (Iași) și SSAB-AG (Bacău).
Procedura a trecut printr-un șir de contestații și o acțiune în instanță. În final, contractul a fost câștigat de Construcții Erbașu cu o sumă ofertată de 420 milioane de lei (fără TVA).
Pe locul doi s-a clasat Daroconstruct, firmă care, între timp, a intrat într-un proces de preluare de către un alt participant la procedură, Strabag. Compania ieșeană este cea care, fără succes, a contestat rezultatele licitației.
În mod surprinzător, nu doar primul clasat și-a menținut oferta valabilă în tot acest timp, ci și Daroconstruct: dacă Erbașu s-ar retrage din cursă, atunci CJ ar putea emite un nou raport de atribuire iar compania ieșeană să fie declarată câștigătoare.
Astfel, ar fi evitate noile termene și întârzierile uzuale în organizarea unei noi licitații. Pentru ambii participanți, prelungirea valabilității ofertei înseamnă bani blocați în conturi întrucât suma aferentă garanției de participare la procedură rămâne indisponibilă până la semnarea contractului.
Fiecare dintre cele două firme a depus o garanție de aproape un milion de euro.
Licitația a fost lansată cu clauză suspensivă, astfel că toți constructorii au știut de la bun început că acordul contractual va fi semnat doar dacă CJ Iași va obține finanțare.
Intenția inițială a autorității județene, conform vicepreședintelui CJ Iași Marius Dangă, a fost de a finanța proiectul prin intermediul Programului Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești (PNIIUS). „În acest moment, stadiul cererii de finanțare, așa cum rezultă din sistemul informatic MySMIS2021, este «în evaluare»”, a spus oficialul CJ.
PNIIUS este un program derulat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), dar autoritatea centrală nu a oferit un termen pentru finalizarea evaluării tuturor proiectelor. În schimb, au fost aprobate finanțări pentru proiecte care nu au fost realizate prin PNRR.
În paralel, CJ Iași a căutat alte soluții de finanțare. Una dintre acestea ar viza includerea unității spitalicești într-un program derulat de MIPE cu asistența Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru încheierea de parteneriate public-private (PPP).
„Datoria noastră este să încercăm să ținem matur proiectul astfel încât atunci când apare oricare dintre variante să putem să-l punem pe masă”, a mai spus Dangă.
Programul constă în realizarea unei analize naționale privind potențialul de implementare prin PPP a unor proiecte spitalicești strategice. Astfel, spune CJ Iași, ar urma să fie evaluate până la zece investiții de acest fel din țară. Potrivit lui Dangă, experți BERD sunt așteptați în această toamnă la Iași pentru a face evaluarea proiectului privind construirea Spitalului de Boli Respiratorii.
Această unitate nu este singura pentru care Iașiul așteaptă finanțare. O altă rană deschisă este Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară (IRMC). Institutul Inimii a fost propus pentru finanțare PNRR, dar a fost respins pe vremea când ministrul Sănătății era Alexandru Rafila (PSD), actual deputat de Iași.
Liberalii au susținut atunci că alegerea proiectelor a fost o decizie eminamente politică, iar investițiile nu ar fi fost evaluate în mod obiectiv. În replică, social-democrații au vorbit despre costurile excesiv de mari estimate pentru construirea unității ieșene - valoarea estimată pentru Institutul Inimii se ridică la 1,8 miliarde de lei.
În prezent, IRMC figurează, de asemenea, pe lista proiectelor care urmează să fie analizate în cadrul programului privind PPP. Principala problemă a actualului Institut de Boli Cardiovasculare este lipsa spațiului. Unitatea funcționează la etajele unei clădiri vechi și, parțial, la parter, iar terenul aferent nu mai permite eventuale extinderi. La Iași vin pacienți din întreaga Moldovă pentru tratament, astfel că numărul crește constant, dar, în același timp, se lungesc și listele de așteptare.
În schimb, la Iași este în execuție Spitalul Regional de Urgență, o investiție cu o valoare totală care depășește 3,2 miliarde de lei. Lucrările sunt realizate de grupul turc CCN și au demarat în prima parte a acestui an.
Estimările actuale sunt că SRU va fi dat în exploatare după anul 2030, dar această unitate nu va substitui activitățile medicale de la Boli Respiratorii și Institutul Inimii.