Cum și când să cumperi cireșe? Expert în horticultură: „Cireșele de mai sunt de «poftă», nu au gustul celor de iunie. Mai mult, ce găsești acum pe tarabă sunt din import”

Cercetătorul este specializat în pomicultură, predând cursuri la Facultatea de Horticultură din cadrul Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. El explică faptul că cel mai important aspect pentru producția de cireșe este zona din care acestea provin.

„Boamba de Cotnari”

„Totul depinde de zona de microclimat. În Moldova, spre exemplu, avem zona din regiunea Cotnari, recunoscută la nivel internațional pentru vinuri și pentru cireșe. La fel, pentru cireșe avem microclimatul din zona Comarna. Putem planta aceeași pomi peste tot, dar cireșele nu vor ieși la fel de gustoase. La fel și vinul, «Grasa de Cotnari» va fi greu de reprodus în alte regiuni, chiar dacă plantezi aceeași butuci de vie”, a precizat prof. dr. Mihai Istrate.

Deși „boamba de Cotnari” e recunoscută la nivel internațional pentru că este o cireașă de o dimensiune foarte mare, cât o caisă mică, și cu o dulceață ieșită din comun, există mai multe soiuri plantate în România care au arome deosebite și care urmează să intre pe piață. Va fi o diferență, explică profesorul, între nord și sud, cu precădere în acest an, în care vremea este mai avansată.

Recomandări

Izvoarele din Herculane cu apă gratuită din belșug. Unii iau cu camioneta câte 400-500 de litri: „Vine dintr-un izvor-galerie săpat acum 2.000 de ani”

Astfel, în zona Bucureștiului și a județelor din sudul țării, cireșele de sezon, nu cele timpurii, ar trebuie să intre pe piață până la finalul lunii. La polul opus, în nord, în zona Moldovei și în Maramureș, cireșele de sezon se vor coace două săptămâni mai târziu, spre mijlocul lunii iunie.

„În decembrie mâncăm cireșe din Chile”

Piețele sunt invadate deja însă de cireșe mari, ce nu sunt din rândul celor timpurii, de mai, care par coapte, dar de fapt au un gust fad, fără dulceață. Profesorul spune că acestea sunt de import și că există plantații peste tot în lume astfel încât, dacă un furnizor dorește, poate să vândă cireșe din ianuarie până în decembrie. Dar gustul ar trebui să fie unul mai bun și pregnant decât ce găsim acum pe piață.

„Cireșele pe care le găsim în afara sezonului sunt, evident, aduse din alte zone. În decembrie, spre exemplu, mâncăm cireșe din Chile, unde există plantații foarte mari. Nu știu de ce gustul nu este la fel. Ele nu sunt culese din timp și «coapte» pe vapor, precum alte fructe, fiindcă cireașa nu se mai coace după ce a fost desprinsă din copac.

S-ar putea să fie și unele alterări ale procesului de coacere, să fie adăugate unele tratamente, dar nu ne putem pronunța. Ați văzut poate la unele roșii cum sunt colorate intens, dar când muști din ea înăuntru e verde: așa și aici, e posibil ca această coacere să fie forțată, doar pentru colorare”, a mai adăugat specialistul.

Recomandări

Cum erau urmăriți turiștii de Securitatea comunistă în stațiunile de pe Litoral. Nemulțumirile românilor veniți în concediu: „Au făcut din noi niște animale”

Ca noutate a ultimilor ani, prof. dr. Mihai Istrate spune că au început să apară livezi de cireșe cultivate în sere, care se maturează mai devreme, dar care ar putea să aibă și ele probleme cu gustul. „E ca la tomate, cele mai gustoase sunt de pe câmp, apoi cele din solar și apoi cele din seră – totul e legat de condiții de lumină și sol”, a spus cercetătorul.

Cum alegem cireșele gustoase la piață

„Este greu să ne dăm seama la piață cum luăm cireșe de calitate fără să le gustăm”, spune profesorul. Acesta susține că zona contează cel mai mult, mai mult decât la pepeni, unde celebri sunt cei de Dăbuleni. Dar fiindcă știu și comercianții asta, și unii dintre cumpărători, toate cireșele din Iași și din Moldova, spre exemplu, vor fi de Comarna sau de Cotnari.

„Ca să cumperi corect și să știi ce cumperi, lumea ar trebui să nu fie păcălită, comercianții să nu mintă. Da, contează zona, dar și seriozitatea celor care produc. Este un an bun pentru cireșe, nu unul dintre cei mai buni, au fost unele probleme cu polenizarea, cu zborul albinelor. Dacă nu zboară albina, nu se face polenizarea, și a fost cam răcoare atunci când nu trebuia”, a punctat prof. dr. Mihai Istrate.

Conform acestuia, cel mai mare furnizor de cireșe din lume este o companie din Turcia, care are plantații în spații protejate și o flotă de avioane care le aduc și le livrează. În extrasezon, ele vin din America de Sud, cu precădere din Chile.

Recomandări

14 hectare de teren din apropierea Parcului IOR sunt definitiv în zonă construibilă. Cum au motivat judecătorii decizia

De aceea, spune prof. dr. Mihai Istrate, prețurile extravagante de la începutul sezonului la cireșe, când se vând și cu 250 de lei kilogramul, sunt mai mult „de ochii lumii”, pentru că la fel de bine ar putea fi aduse și în ianuarie când s-ar vinde, probabil, cu un preț similar.

70% din costurile unei livezi de cireșe sunt cele de recoltare

Problema producătorilor autohtoni de cireșe este aceeași ca la majoritatea pomilor fructiferi: recoltarea este foarte scumpă și nu se găsește mână de lucru.

„Vor fi prețuri accesibile sezonul acesta, cred că vor scădea sub 20 de lei, la 15 lei, poate chiar 10 lei. Dar în principiu, în sezon, la cireșe prețurile nu sunt mari, chiar dacă sunt cheltuieli foarte mari cu recoltatul și e greu cu forța de muncă. La cireșe, spre exemplu, tratamentul și recoltatul sunt 70% din cheltuieli și nevoia ar fi pe piață, poate, să le vinzi mai scump. Dar cui să le vinzi mai scump, cine ți le cumpără?”, a precizat prof. dr. Mihai Istrate.

Asta se întâmplă și cu merele, spune profesorul. Piața din România e invadată cu mere din Polonia, pentru că acolo producția este subvenționată de stat. Toată producția e acoperită, iar profitul apare din momentul în care merele ies pe poarta fermelor.

„Dacă fermierului din Polonia nu îi convine, poate să nici nu mai iasă pe piață cu recolta, în caz că ar fi cheltuieli prea mari. El tot încasează banii de producție de la stat, prin subvenție, și-a acoperit cheltuielile”, a mai spus prof. dr. Mihai Istrate.

Foto ilustrativ: 123rf

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro