Selecția directorilor care iau locul inspectorilor școlari, potrivit noii legi. „E nevoie de adevărați lideri, nu doar oameni care împing hârtii”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Publicația Școala 9 a vorbit cu experți în educație și cu inspectori școlari despre noile structuri care vor lua locul inspectoratelor școlare. În timp ce inspectorii spun că se vor adapta deciziilor care vin de sus, specialiștii atrag atenția că modul în care se va face selecția în funcții de conducere lasă în continuare loc de imixtiune a politicului.
Cuprins:
„Direcțiile județene vor fi formate prin reorganizarea inspectoratelor școlare județene, respectiv a municipiului București, și prin comasarea cu Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională”, a anunțat ministrul educației Sorin Cîmpeanu, într-o conferință despre noile propuneri din legea educației.
Aceste Centre Județene de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) sunt în prezent subordonate Ministerului Educației și coordonate de inspectoratele județene și oferă, în mare, servicii de consiliere psihopedagogică și orientare școlară, de informare și consiliere pentru cadre didactice, terapie logopedică.
Direcțiile nou înființate rămân cu funcția de coordonare a admiterii în licee, evaluări naționale și concursuri școlare, gestionarea resursei umane și inspecția de specialitate. Nu vor mai avea în sarcină inspecțiile tematice, adică cele de control al calității actului educațional, acestea revenind Autorității Naționale pentru Inspecția Școlară și Asigurarea Calității (ANISAC).
Această structură numită ANISAC va lua locul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar - ARACIP, care autoriza școlile. Până acum, existau inspecții care se dublau, făceau verificări și ARACIP, și inspectorii din județe.
Am întrebat inspectori școlari și experți în educație despre noile modificări, cum cred că vor îmbunătăți școala românească și care consideră că sunt provocările acestei noi arhitecturi de sistem.
„E nevoie de adevărați lideri, nu doar manageri, oameni care știu să împingă hârtii”
Mirabela Amarandei, expert în educație, directoare la Direcția Orientare Strategică, Evaluare, Monitorizare și Politici Publice în cadrul Universității din București, a fost dintotdeauna o susținătoare a descentralizării sistemului de educație. Doar că cei care iau deciziile ar trebui să fie aleși riguros, crede aceasta.
Potrivit noii legi, va conduce Direcția Județeană pentru Preuniversitar cel care va trece de un concurs cu două probe: evaluarea proiectului de management pe care îl propune și un interviu.
„Sunt foarte multe semne de întrebare legate de modul în care participă politicul pentru selecția celor din conducerea școlilor și inspectoratelor, a persoanelor care pun interesul politic înaintea interesului educațional. Nu vorbim despre persoanele membre de partid, e un drept constituțional, dar ne interesează cum se raportează un director la menirea lui educațională versus interesul partidului”, a explicat Mirabela Amarandei pentru Școala 9.
Cu alte cuvinte, influența clasei politice nu cred că se va opri, sunt sceptică, o dată cu această nouă modalitate de selecție a directorilor, fie de direcție județeană sau de școală.Mirabela Amarandei, expert în educație:
Potrivit acesteia, selecția ar trebui să fie una riguroasă. „E nevoie ca ministerul să insiste pe abilități de leadership în educație, oameni cu viziune și bine pregătiți, adevărați lideri, nu doar manageri, oameni care știu să împingă hârtii”, punctează Amarandei.
Ultimul concurs pentru posturile de inspectori a fost organizat în 2016. Trebuie realizat la fiecare patru ani, dar proba din 2020 a fost amânată din cauza pandemiei pentru 2021. Atunci aceștia ar fi trebuit să susțină o probă scrisă și un interviu. A fost din nou amânat concursul pe motivul că ar fi trebuit redefinit rolul inspectoratelor, ceea ce s-a întâmplat prin proiectul „România Educată”, ce stă la baza noului set de legi.
Cine ia angajații cui. „Nu am văzut nicio evaluare serioasă a instituțiilor desființate”
Mirabela Amarandei spune că se aștepta ca Ministerul Educației să detalieze mai mult care îi este viziunea cu privire la această reorganizare de structură. Nu se știe, de pildă, cum vor fi împărțiți angajații: „Din două structuri facem una, din inspectorat și CJRAE vom face o singură structură care se numește direcția județeană. Dar cum anume preia personalul, dacă vor exista restructurări și care sunt criteriile de reorganizare și comasare”.
Apoi, foarte important, de ce a fost nevoie de această nouă arhitectură educațională la nivel național, se întreabă Mirabela Amarandei. Ar fi trebuit prezentate niște studii și analize de pe urma cărora să afle cum va fi îmbunătățită viața angajaților și a școlii în general.
Același lucru l-a punctat și Șerban Iosifescu, fostul președinte al ARACIP, într-o postare pe pagina sa de Facebook. „Se înființează nșpe instituții care preiau atribuțiile celor existente. Toate atribuțiile. Nu am văzut nicio evaluare serioasă a instituțiilor desființate, ca să vedem ce nu a mers de a trebuit să fie desființate. Probabil «Biblia» România Educată ajunge: crede și nu cerceta... De exemplu, ce ați avut, fraților, cu CJRAE/CMBRAE și cu CCD (casele corpului didactic)? Erau prea autonome, de au trebuit să devină structuri ale unei instituții centrale?”, a spus acesta.
Ce spun inspectorii școlari despre noile structuri: „Denumirea e de sorginte sovietică”
În țară sunt 41 de inspectorate școlare, la care se adaugă Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Toate vor deveni direcții, potrivit noii legi.
Luciana Antoci, inspector școlar general în Iași, a spus pentru Școala 9 că așteaptă să vadă cum va ieși proiectul după ce se va încheia dezbaterea publică. „Sigur, e nevoie de o reorganizare. Sunt modificări de nuanță, pot fi modificări de substanță acolo unde vorbim de o reorganizare din perspectiva relației cu autoritatea locală, cu școlile. Dar e un draft și necesită luat în calcul capitol cu capitol”, a spus aceasta. Antoci a salutat faptul că rămân la noile structuri doar inspecțiile de specialitate.
Este mulțumit că scapă de o parte din inspecții și Cătălin Canciu, inspector școlar general în Brăila. „Din cele opt ore observam că tăiam de multe ori vizitele în școli și inspectorii inspecțiile, fiindcă aveau de făcut situații despre raportarea COVID sau, mai nou, programul Școală după Școală. Documentația e stufoasă, sunt alte și alte activități birocratice care nu țineau de munca noastră”, spune inspectorul general.
Subliniază că existența acestor structuri județene este esențială, deși nu prea se dă în vânt după noul nume: „Denumirea nu-mi place, că e de sorginte sovietică. Sună parcă mai frumos «inspectoratul școlar», dar și asta este doar părerea mea proprie. Știu că la frații basarabeni se mai numesc așa”.
Legea este în consultare publică pe site-ul Ministerului Educației până pe 24 august.
Articolul complet, pe Școala 9.
