Cum vom face cumpărături în 2030: dispar plățile manuale și decizia pe care o va lua AI-ul în locul tău direct în cont
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Până în 2030, modul în care cumpărăm de pe internet este pe cale să treacă printr-o transformare profundă, mutând sarcinile repetitive direct în planul secund al vieții noastre digitale. În locul plăților manuale și al abonamentelor pe care nu mai știm că le plătim, agenții AI vor prelua gestiunea de rutină a bugetului, oferindu-ne o claritate financiară fără precedent. Am stat de vorbă cu Magnus Lindkvist, futurolog și autor suedez, cunoscut pentru analiza schimbărilor care pot influența viitorul societății și al mediului de business. De aproape trei decenii, el cercetează teme precum tehnologia, inovația, inteligența artificială, creativitatea și schimbările de comportament și le explică în conferințe, cărți și proiecte de consultanță.
Cuprins:
Primul moment crucial al comerțului agentic nu va fi simplul fapt că un algoritm cumpără o cafea sau achită o factură în locul tău, ci capacitatea acestuia de a-ți arăta exact unde se duc banii și cum poți lua decizii mai bune, fără să pierzi controlul.
Această automatizare a rutinei deschide un nou capitol pentru cumpărături mai conștiente. În timp ce AI-ul preia plățile fixe, recurente, cumpărăturile de care te vei ocupa personal se vor muta din zona impulsului imediat în cea a descoperirii, de la achiziții făcute pentru a adopta un stil de viață mai sănătos, la experiențe de călătorie.
În acest nou ecosistem, retailerii se confruntă cu o provocare inedită. Pentru a rămâne relevanți, vor trebui să convingă nu doar emoția umană, ci și algoritmii pragmatici care evaluează calitatea, durabilitatea și prețul fără a fi impresionați de ambalaje sau reclame.
Delegarea deciziilor tale financiare lunare către un software ridică inevitabil problema siguranței și a confidențialității. Trecerea la un model de tip „Know Your Agent” (KYA) devine esențială pentru a garanta că fiecare tranzacție respectă limite clare de autorizare, că datele tale sunt protejate și că responsabilitatea rămâne vizibilă în caz de eroare.
Un strat suplimentar de securitate
Departe de a fi vulnerabili în fața atacurilor cibernetice, acești agenți inteligenți pot funcționa și ca un filtru de securitate suplimentar, protejând bugetul tău prin tehnologii precum tokenizarea, care lasă potențialii atacatori în fața unor seifuri virtuale goale.
Libertatea: Domnule Lindkvist, susțineți că, până în 2030, agenții AI vor prelua o mare parte dintre cumpărăturile de rutină. Cum ar putea arăta o zi obișnuită din viața noastră peste doar câțiva ani? Ce va putea cumpăra AI în locul nostru, de la cafeaua de dimineață până la plata facturilor, fără să mai fie nevoie să apăsăm vreun buton?
Magnus Lindkvist: O mare parte din ceea ce cumpărăm astăzi ține de cheltuielile de rutină: abonamente, facturi, produse pe care le comandăm regulat sau achiziții pe care le facem aproape automat. Un agent AI ar putea prelua multe dintre aceste sarcini și le-ar putea gestiona în fundal, fără ca noi să intervenim la fiecare pas. Ar putea să ne urmărească cheltuielile, să compare opțiuni și să acționeze în limitele stabilite de noi.
Probabil că unul dintre primele obiceiuri pe care le va schimba comerțul agentic va fi acea analiză de la sfârșitul lunii, când ne întrebăm: „Unde s-au dus toți banii mei?”. Un agent ar putea răspunde foarte clar la această întrebare, ar putea identifica abonamente uitate, plăți duplicate, să anticipeze momentele în care am putea rămâne fără suficienți bani sau cheltuieli mici care consumă, fără să ne dăm seama, bugetul pentru o călătorie în Italia, de exemplu.
Primul mare moment de tip „aha!” al comerțului agentic s-ar putea să nu fie faptul că AI-ul cumpără ceva în locul nostru, ci faptul că ne oferă o imagine mult mai clară și mai ușor de înțeles asupra vieții noastre financiare. Valoarea reală stă în capacitatea de a ne ajuta să luăm decizii mai bune, cu mai puțin efort, noi având controlul asupra alegerilor care contează.
Libertatea: Dacă AI va prelua sarcinile administrative, iar oamenilor le vor rămâne mai ales cumpărăturile făcute din plăcere sau pentru inspirație, nu există riscul să devenim mai ușor de influențat? Cum se va schimba plăcerea de a face cumpărături atunci când algoritmul ne va cunoaște slăbiciunile poate chiar mai bine decât noi?
Magnus Lindkvist: Partea mai interesantă a comerțului este descoperirea. Ca oameni, suntem într-un proces continuu de evoluție. Cumpărăm cărți pentru a învăța ceva nou, călătorim ca să trăim ceva mai mult decât încă o după-amiază obișnuită de marți. Pe termen scurt, AI-ul va duce algoritmii de recomandare la un cu totul alt nivel.
AI-ul agentic, ca un ghid de shopping care trebuie, însă, verificat
Pe termen mai lung, va deveni un ghid, un designer și un regizor, care ne va ajuta să creăm experiențe ce astăzi încă ni se par puțin greu de imaginat. Oamenii vor accepta asta doar dacă vor putea delega anumite sarcini fără să simtă că au pierdut controlul. Vor avea de câștigat cei care fac delegarea simplă, dar păstrează controlul în mâinile consumatorilor.
Există însă și un risc. O voce umană și un nume prietenos pot crea o încredere artificială. Putem avea impresia că înțelegem agentul cu mult înainte să înțelegem ale cui interese le reprezintă, de fapt. De aceea, încrederea trebuie să poată fi verificată. Utilizatorii trebuie să știe ce agent acționează, ce este autorizat să facă, ale cui interese le reprezintă și cum îi pot fi oprite sau anulate acțiunile. O voce prietenoasă poate crea impresia de încredere, însă doar transparența, limitele clare și responsabilitatea o pot câștiga cu adevărat.
Este important, totodată, să ne amintim de ce cumpărăm, de fapt, anumite lucruri. Oamenii nu cumpără produse doar pentru a le avea. Nu cumperi pur și simplu o pereche de pantofi de alergare, poate că încerci să devii alergător. Nu rezervi doar un zbor, ci cauți o experiență care să te scoată din rutină.
Un agent AI ar putea organiza comerțul în jurul obiectivelor și aspirațiilor noastre. În loc să recomande produsul care are cele mai mari șanse să obțină un click, ar putea primi un prompt de la noi: ajută-mă să devin mai sănătos, mai cultivat, să mă îmbrac mai bine sau să îmi gestionez mai bine banii.
S-ar putea ca surpriza să fie tocmai aceasta: AI-ul să ne ajute să vedem mai clar ceea ce vrem să devenim și să organizeze comerțul în jurul acestor aspirații, nu doar în jurul lucrurilor pe care avem cele mai mari șanse să dăm click. Cu alte cuvinte, cea mai mare schimbare s-ar putea să nu fie cumpărături mai inteligente, ci cumpărături mai conștiente.
Agenții AI trebuie ținuți sunb control permanent
Libertatea: Încrederea este unul dintre elementele centrale ale analizei dumneavoastră. Ce se întâmplă însă atunci când un agent AI face o achiziție greșită, acceptă din greșeală o majorare a prețului unui abonament sau cumpără un produs pe care utilizatorul nu îl dorește? Cine va răspunde din punct de vedere juridic și financiar: utilizatorul, banca sau compania care a dezvoltat software-ul?
Magnus Lindkvist: Pe măsură ce agenții AI devin participanți activi în comerț, băncile și rețelele de plăți vor avea un rol important în transformarea intenției umane într-o formă de încredere pe care sistemele o pot verifica. KYC, „Know Your Customer”, va avea un corespondent: „Know Your Agent”. Ce agent acționează în numele tău? Cine l-a creat? Ce este autorizat să acceseze, să decidă și să cheltuiască? I se poate retrage această autoritate?
Provocarea nu este doar să verificăm agentul. Încrederea trebuie să se păstreze în fiecare etapă a procesului. Iar atunci când ceva merge prost, chiar dacă vorbim despre tranzacții între sisteme, trebuie să existe întotdeauna o responsabilitate clară.
Libertatea: Pentru ca un agent AI să poată face cumpărături eficient în numele meu, va avea nevoie de acces la o cantitate mare de informații despre mine: conturi, istoricul medical, preferințe și buget. La cât din viața noastră privată suntem dispuși să renunțăm în schimbul confortului?
Un astfel de agent are nevoie de un cadru clar de funcționare. Ce poate vedea? Ce poate transmite mai departe? Cine îl plătește? Ce poate cumpăra? Cum îi poate fi retrasă autoritatea? Și ce se întâmplă atunci când face o greșeală? Întrebarea importantă nu este cât de multe date va avea la dispoziție, ci ce reguli îi guvernează accesul la aceste date și cine stabilește aceste reguli. Oamenii trebuie să poată înțelege ce informații sunt utilizate, în ce scop și unde pot interveni pentru a modifica sau limita accesul agentului.
În același timp, banii digitali creează o posibilitate nouă: plata poate conține informații verificabile despre origine, proprietate și autorizare. Aici apare un echilibru delicat. Confidențialitatea fără trasabilitate poate proteja activități ilegale, iar trasabilitatea fără confidențialitate poate duce la supraveghere. Viitorul banilor va trebui să găsească un echilibru între cele două.
Emoțiile vor fi mai greu de vândut de către retaileri
Magnus Lindkvist: Retailerii sunt obișnuiți să vândă emoții oamenilor. Cum se va schimba marketingul atunci când „clientul” va fi un algoritm care nu poate fi impresionat de ambalaje colorate, reclame TV sau reduceri de tip Black Friday?
Retailerii vor trebui să învețe să comunice nu doar cu oamenii, ci și cu agenții AI. Prețul și disponibilitatea sunt informații ușor de interpretat de un agent. Durabilitatea, proveniența, posibilitatea de reparare și calitatea serviciilor sunt mai greu de evaluat.
Dacă aceste caracteristici nu pot fi interpretate de un sistem digital, agentul ar putea reduce fiecare decizie la câteva criterii simple, precum prețul și timpul de livrare.
Apare astfel o nouă provocare competitivă pentru retaileri. În viitor, nu va fi suficient să ai o ofertă bună; va trebui să te asiguri că valoarea pe care o oferi poate fi înțeleasă și evaluată și de sistemele care cumpără în numele consumatorilor. Un retailer ar putea deveni alegerea implicită și de încredere atunci când cineva îi spune agentului „Ocupă-te tu de asta”. Sau, dimpotrivă, ar putea deveni un furnizor invizibil, aflat în spatele recomandării făcute de agentul altcuiva.
Libertatea: Cât de sigure vor fi aceste tranzacții autonome în fața atacurilor cibernetice? Nu riscăm să intrăm într-o etapă în care hackerii nu vor mai încerca să ne fure datele cardului, ci vor încerca direct să păcălească agentul AI pentru a-l determina să transfere bani?
Magnus Lindkvist: Atunci când adaugi inteligență tranzacțiilor, devine și mai dificil să le „păcălești”. Agenții AI nu vor fi doar instrumente de cumpărare, ci și mecanisme suplimentare de verificare, capabile să identifice tipare neobișnuite, solicitări suspecte sau comportamente care nu se potrivesc cu preferințele utilizatorului.
În plus, procesatorii de plăți folosesc tehnologii precum tokenizarea tranzacțiilor, astfel încât niciun agent nu va avea acces direct la datele cardului. Mai simplu spus, dacă ne imaginăm atacurile cibernetice ca pe niște jafuri bancare, acestea nu prea mai au sens atunci când seifurile sunt goale.
Libertatea: Există riscul ca agenții AI pentru cumpărături să devină un privilegiu al celor cu venituri mai mari, care își permit abonamente la algoritmi avansați capabili să le economisească bani, în timp ce persoanele cu venituri mai mici vor continua să plătească mai mult?
Magnus Lindkvist: Tehnologia tinde să devină, în timp, mai ieftină și mai accesibilă, nu invers. Smartphone-urile au trecut de la statutul de produs de lux la ceva ce aproape toată lumea are astăzi. Vedem deja un fenomen similar în cazul inteligenței artificiale generative: cele mai utilizate instrumente de astăzi pot fi accesate gratuit.
M-aș aștepta ca agenții AI pentru cumpărături să urmeze aceeași evoluție. La început vor fi percepuți ca o tehnologie nouă și mai puțin familiară, dar foarte repede ar putea deveni disponibili pe scară largă. Pentru industrie, prioritatea nu este doar să dezvolte aceste instrumente, ci să se asigure că beneficiile lor sunt cât mai larg accesibile.
Schimbarea și încrederea vor veni treptat
Libertatea: În țări precum România, unde utilizarea plăților digitale crește rapid, dar nivelul de încredere în instituții rămâne o provocare, cum vedeți ritmul de adopție al cumpărăturilor realizate prin intermediul AI? Ce ar trebui să înțeleagă un consumator obișnuit încă de astăzi despre această schimbare?
Magnus Lindkvist: Consumatorii din România sunt printre cei mai deschiși la nou și mă aștept ca această deschidere pentru schimbare să se regăsească și în comerțul bazat pe AI. Pentru aceștia, cel mai util lucru de înțeles încă de acum este că adopția nu trebuie să fie pe principiul „totul sau nimic”. Nu va trebui să predăm dintr-odată controlul unui agent AI.
Putem începe prin a-i delega sarcini simple, precum cumpărături mici, cu riscuri reduse, cu care ne simțim confortabil, și să ne construim treptat încrederea în tehnologie, așa cum s-a întâmplat în timp și cu plățile digitale.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
