Cum vrea Comisia Europeană să oprească procesele abuzive împotriva jurnaliștilor și activiștilor civici

„Prin măsurile adoptate astăzi, facem pași importanți pentru protejarea jurnaliștilor și a membrilor societății civile, din ce în ce mai frecvent aflați sub spectrul amenințării cu acțiuni SLAPP. Aceste procese întârzie sau chiar împiedică publicarea unor informații de interes public și reprezintă o sarcină inutilă pentru instanțe. Directiva propusă astăzi oferă instrumente pentru a ține sub control această practică abuzivă”, declară Didier Reynders, Comisarul pentru justiție.

De ce este nevoie de aceste măsuri?

Și în raportul pe 2021, privitor la statul de drept în România, întocmit de Departamentul de Stat al SUA, se arată că „unii reporteri din întreaga țară au continuat să fie hărțuiți, dați în judecată sau amenințați de autoritățile pe care le-au investigat sau de împuterniciții acestora”. 

În același raport, apar mai multe cazuri întâmplate în România:

• Cazul Senatoarea Șoșoacă și jurnaliștii italieni:

Raportul notează că senatoarea „i-a ținut împotriva voinței lor în biroul ei în timpul unui interviu convenit anterior cu privire la părerile ei antivaccinare. Goracci a declarat că soțul senatorului, Dumitru Silvestru Șoșoacă, a mușcat-o de mână și a acuzat polițiștii că au respectat ordinele senatorului în loc să îi protejeze pe jurnalistă și echipajul ei. Echipa RAI a fost eliberată de poliție după intervenția Ambasadei Italiei. Începând cu luna decembrie erau în derulare mai multe cercetări penale în legătură cu acest caz.” 

• Cazul jurnalistei de investigații Emilia Șercan, care a fost amenințată cu moartea:

„Pe 24 mai, Curtea de Apel București i-a condamnat pe fostul decan al Academiei de Poliție, Adrian Iacob, și pe adjunctul acestuia, Mihail Marcoci, la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, 120 de ore de muncă în folosul comunității și 80.000 de lei (18.900 de dolari) pentru victime, sum„ reprezentând despăgubiri pentru incitarea unui polițist la șantaj și amenințări cu moartea împotriva unui reporter, Emilia Șercan”, arată raportul. 

Un exemplu tragic de utilizare a acțiunilor SLAPP de la nivel internațional este jurnalista malteză Daphne Caruana Galizia, care se confrunta cu peste 40 de procese în momentul asasinării sale în 2017. 

Cum arată propunerea de directivă a UE împotriva acțiunilor SLAPP:

• Respingerea rapidă a unei acțiuni judiciare vădit nefondate – instanțele vor putea lua o decizie timpurie de respingere a unei acțiuni în cazul în care este vădit nefondată. Într-o astfel de situație, sarcina probei îi va reveni reclamantului, adică acesta va trebui să dovedească instanței că acțiunea sa nu este în mod vădit nefondată.
  
• Cheltuieli de procedură – reclamantul va suporta toate cheltuielile, inclusiv onorariile avocaților persoanei chemate în judecată, în cazul în care o cauză este respinsă ca abuzivă.
  
• Despăgubiri – persoana care este ținta unei acțiuni SLAPP va avea dreptul de a solicita și de a obține despăgubiri integrale pentru daunele materiale și imateriale suferite.
  
• Sancțiuni disuasive – pentru a împiedica reclamanții să inițieze proceduri judiciare abuzive, instanțele vor putea impune sancțiuni disuasive celor care inițiază astfel de cauze.
  
• Protecția împotriva hotărârilor pronunțate de țări terțe – statele membre ar trebui să refuze recunoașterea unei hotărâri pronunțate într-o țară din afara UE împotriva unei persoane cu domiciliul pe teritoriul unui stat membru, în cazul în care se consideră că procedurile sunt vădit nefondate sau abuzive în temeiul legislației statului membru. De asemenea, persoana care este ținta unei acțiuni SLAPP va putea solicita – în statul membru în care își are domiciliul – să i se acorde despăgubiri pentru daunele suferite și să i se acopere costurile suportate.

În plus, recomandarea Comisiei, adoptată astăzi, completează directiva și încurajează statele membre să se asigure că:

• la nivel național există cadrele juridice ce prevăd garanțiile necesare, similare celor de la nivelul UE, pentru a soluționa cazurile de SLAPP care nu au o natură transfrontalieră. Acest lucru include asigurarea garanțiilor procedurale pentru respingerea rapidă a procedurilor judiciare vădit nefondate. Statele membre ar trebui să se asigure că normele lor aplicabile în materie de defăimare – unul dintre motivele cele mai des invocate pentru lansarea unei acțiuni SLAPP – nu au un impact nejustificat asupra libertății de exprimare, asupra existenței unui mediu deschis, liber și pluralist al mass-mediei și asupra mobilizării publice;
  
• sunt disponibile cursuri de formare pentru profesioniștii din domeniul juridic și persoanele care pot fi ținta acestor acțiuni, astfel încât aceștia să își îmbunătățească cunoștințele și abilitățile pentru a face față în mod eficace procedurilor judiciare de acest tip. Rețeaua europeană de formare judiciară (EJTN) se va implica pentru a asigura coordonarea și diseminarea informațiilor în toate statele membre;
  
• se vor organiza campanii de sensibilizare și de informare, astfel încât jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului să poată recunoaște caracteristicile unei acțiuni SLAPP atunci când sunt ținta acesteia;
  
• persoanele care sunt țintele acțiunilor SLAPP pot beneficia de sprijin individual și independent, cum ar fi cel oferit de cabinetele de avocatură care le oferă consiliere și reprezentare juridică pro bono;
  
• începând cu 2023, vor trimite anual Comisiei date agregate colectate la nivel național cu privire la proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro