Cum zgomotul ne poate scoate din minți și ne afectează viața de zi cu zi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Există numeroase studii care arată că expunerea la zgomot pe o perioadă lungă de timp crește riscul de tensiune arterială ridicată și atacuri de cord, precum și accidente vasculare cerebrale, diabet, demență și depresie. Revista americană The Atlantic a descoperit un caz ieșit din comun.
Cuprins:
- Zgomotul care l-a izolat
- Zgomotul și lipsa somnului. Crime provocate de sunete insuportabile
- Sensibilitatea cu care percepem sunetele diferă de la om la om
- Momentul în care problema lui Thallikar a devenit problema comunității
- Oamenii și-au făcut o coaliție pentru a lupta cu zumzăitul care nu înceta
- Ne adaptăm mai ușor la sunetele naturale decât la cele făcute de mașinării
- În 2017, Bucureștiul avea 228 de zone în care zgomotul depășește limita stabilită de legislația în vigoare. Tot atunci, Primăria Capitalei a realizat o hartă a zgomotului, precum și o strategie pentru reducerea lui.
- La nivel mondial, există mai multe studii care leagă nivelul de zgomot la care suntem supuși, de stări precum depresia și anxietatea, dar și de probleme de sănătate.
- Jurnalista Bianca Bosker de la revista americană The Atlantic a mers pe urma unei povești din Arizona care începe cu zumzetul auzit de un bărbat și trece prin istoria sunetului, a modului în care îl percepem și impactul pe care îl are asupra vieții noastre.
Povestea redată în The Atlantic, începe cu experiența lui Karthic Thallikar, un bărbat care trăiește împreună cu familia sa, într-o casă dintr-un cartier liniștit din Chandler, Arizona. Bărbatul, care obișnuia să se plimbe seara prin cartier, a început să perceapă un zumzăit în anumite locuri prin care trecea.
Treptat, zumzăitul a devenit un zgomot pe care nu mai putea să și-l scoată din cap și care a intrat, din stradă, la el în casă.
Zgomotul care l-a izolat
Thallikar nu a reușit să înțeleagă zumzetul care nu îi dădea pace, nu semăna cu nimic din ceea ce auzise înainte, putea fi sunetul produs de un blender care zvâcnea undeva la distanță, un aspirator din casa vecinilor sau sunetul distorsionat al muzicii de la o petrecere îndepărtată, dar fără ritm, notează publicația americană.
La câteva luni după ce a auzit zumzetul pentru prima dată, bărbatul a început să petreacă mai mult timp în casă, dar nici acolo zumzetul nu înceta. Era 2015 și nu înțelegea ce se petrece.
A trebuit să se mute din propriul dormitor și s-a retras în camera de oaspeți, unde părea că zgomotul e un pic mai slab, a povestit el pentru The Atlantic.
La un moment dat, jurnalista îl citează pe bărbatul care spune că se simte ca într-o zonă de război sau ca și cum cineva ar fi lansat “un atac acustic” asupra casei sale.
Zgomotul și lipsa somnului. Crime provocate de sunete insuportabile
Zgomotul poate împinge oamenii să facă gesturi necugetate, chiar crime. Revista americană prezintă câteva dintre cazurile înregistrate de la începutul acestui an, soldate cu crime pornite de la un scandal din cauza zgomotului:
- După încercări repetate de a-și liniști vecinul, un bărbat din Texas, tatăl a doi copii, tulburat de muzica dată tare la ora două dimineața, a sunat poliția, care a venit, a plecat și s-a întors la mai puțin de o oră mai târziu, după ce bărbatul și-ar fi împușcat vecinul de trei ori.
- Un alt bărbat din Houston a întrerupt petrecerea nocturnă a vecinului său și l-a împușcat mortal.
- Un bărbat din Pennsylvania, care nu mai avusese alte probleme cu legea, în afara unei amenzi în trafic, a împușcat un cuplu la etajul vecin, cu care a avusese dispute legate de zgomot, apoi s-a împușcat.
Atunci când revista The New Yorker a propus ca poluarea fonică să fie tratată ca următoarea criză de sănătate publică, internetul s-a blocat. “Poluarea, poluarea este următoarea mare (și actuală) criză de sănătate publică”, a comentat un cititor.
Dar oamenii de știință susțin de zeci de ani că zgomotul, chiar și la volumul aparent inofensiv al traficului auto, ne face rău atât în plan mental, cât și fizic.
Copiii suferă nu numai fizic, dar și comportamental, și cognitiv, menționează The Atlantic.
Un exemplu ca să înțelegem cât de dăunător este zgomotul este cel referitor la picătura chinezească, folosită ca metodă de tortură pentru deținuți.
După luni de căutare și nesomn, Thallikar a identificat sursa zgomotului care nu i-a dat pace ca fiind clădirea unei companii numite CyrusOne, unde se afla un centru de date pentru mii de servere care stochează date pentru acces și procesare de aproape oriunde în lume.
Povestea bărbatului din Arizona înnebunit de zgomot continuă cu încercările acestuia de a fi ascultat și înțeles. Thallikar apelează la autoritățile care îi spun că nu au ce să facă, zgomotul nu depășește parametrii legali, scrie jurnalistaBianca Bosker. Extenuat, în anul 2017, bărbatul se gândește să-și vândă casa și să se mute undeva unde poate să se bucure din nou de liniște.
Sensibilitatea cu care percepem sunetele diferă de la om la om
Oamenii de știință încă nu s-au pus de acord cu privire la o definiție a sensibilității cu care percepem sunetele și nu au putut determina cu exactitate de ce unele persoane par mai predispuse la aceasta.
Un studiu realizat în anul 2017 în Statele Unite ale Americii, arată că sensibilitatea crescută față de sunete poate fi un indicator al creativității crescute.
Momentul în care problema lui Thallikar a devenit problema comunității
Articolul din The Atlantic prezintă și povestea unor vecine de-ale lui Thallikar, deranjate și ele de un zumzăit straniu. Una dintre ele, Jennifer Goehring, era singura din familia ei care auzea acest sunet, de aceea se temea să nu-și piardă mințile sau să aibă o infecție la ureche.
O altă vecină, Amy Weber, a început să îl audă, împreună cu soțul ei. Aceștia au lipit mai multe flyere în oraș și au creat un website unde îi întrebau pe oameni dacă nu a fost deranjați de un zumzăit constant venind de la CyrusOne. Mai mult de 120 de persoane s-au plâns că și ele au auzit, notează revista americană.
Oamenii și-au făcut o coaliție pentru a lupta cu zumzăitul care nu înceta
La începutul anului 2018, Thallikar împreună cu familia Weber și vecinii lor au inaugurat Coaliția Dobson pentru zgomot. Site-ul coaliției există și în prezent și poate fi consultat aici.
Inițial, erau peste 100 de oameni care se plângeau de dureri de cap, irascibilitate, imposibilitatea de a dormi. Câțiva dintre ei se gândeau să se mute din cartierul în care, până nu de mult, cu greu găseai să cumperi o casă, arată articolul din The Atlantic.
Coaliția a obținut ceea ce Thallikar nu a reușit de unul singur - să discute cu reprezentanții firmei CyrusOne și să le ceară să oprească zumzetul care îi scotea din minți de ani buni.
Ne adaptăm mai ușor la sunetele naturale decât la cele făcute de mașinării
Mai multe studii au concluzionat că preferăm sunetele naturii în fața celor ale mașinilor.
Un proiect de cercetare din 2008, care a derulat 75 de înregistrări, de la miorlăitul unei pisici până la sunetul anvelopelor care derapează, în fața mai multor subiecți, a descoperit că celemai plăcute sunetesunt cele produse de:
- apa curgătoare
- bolborositul apei
- o cascadă mică
- un copil care râde
Alte studii ne arată că sunetele naturale promovează starea de relaxare, afirmă jurnalista Bianca Bosker în articolul său.
O întrebare lansată în anul 2015 pe rețeaua Reddit și prezentată într-un articol din The Telegraph arată că printre cele mai populare sunete sunt: zgomotul produs de lemne atunci când ard, sunetul ploii sau râsetele generate de o glumă făcută.
În cele din urmă, compania a fost de acord să investească două milioane de dolari pentru a înfășura fiecare refrigerator în pături de vinil încărcate la comandă, concepute pentru a scădea sunetul cu 10 decibeli, arată aceeași sursă.
Thallikar a renunțat la planurile de vânzare ale casei sale și spune că zumzetul s-a diminuat cu aproximativ 20%, ceea ce i-a permis bărbatului să se mute înapoi în dormitorul său, precizează articolul din The Atlantic.
