Curtea europeană de Conturi critică întârzierile marilor proiecte de transport, precum autostrada A 1 București-Nădlac
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Curtea europeană de Conturi a criticat, în cadrul unui raport publicat marți, întârzierile înregistrate de marile proiecte de transport, în 13 state membre ale Uniunii Europene. Un exemplu este Autostrada 1 București-Nădlac, informează Agerpres.
Costul total estimat al proiectelor de transport auditate de Curtea europeană de Conturi se ridică la 54 miliarde de euro. Valoarea cofinanţării alocate de UE este de 7,5 miliarde de euro, din care s-a vărsat deja o sumă de 3,4 miliarde de euro.
Întârzierile în construcţia şi în darea în exploatare a acestor megaproiecte pun în pericol funcţionarea eficace a cinci dintre cele nouă coridoare TEN-T, avertizează Curtea de Conturi europeană. Aceste întârzieri ar însuma o medie de 11 ani, iar consecințele lor sunt importante.
În raportul Curții se arată că ”traficul care va utiliza în viitor autostrada A1 din România trebuie, deocamdată, să utilizeze în continuare drumurile naţionale cu două benzi. Această situaţie are efecte negative semnificative, cum ar fi ambuteiaje zilnice, blocaje şi un grad redus de siguranţă rutieră. Comparând numărul şi tipul de accidente de-a lungul timpului, Curtea a observat că numărul de accidente şi de decese pe aceste tronsoane este mult mai mare decât media la nivel naţional din România şi că 92 dintre aceste accidente au implicat coliziuni frontale”.
Totodată, modificările care au intervenit în toate cele opt infrastructuri de transport de maximă importanţă, s-au înregistrat creşteri de costuri în valoare de 17,3 miliarde de euro (sau 47%) în comparaţie cu costurile estimate iniţial.
Legat de România, oficialii Curții europene de Conturi precizează că birocrația afectează eficiența implementării acestor proiecte.
De exemplu, ”în România, autostrada A1 cu o lungime de 582 km este planificată şi construită sub forma unui număr mare de proiecte de mici dimensiuni. Pentru fiecare dintre aceste componente trebuie obţinute autorizaţii. Conform calculelor Curţii, este necesară o autorizaţie de construcţie pentru fiecare 7 km de autostradă, iar o autorizaţie de mediu este necesară pentru fiecare 26 km”, se arată în document.
”De exemplu, în România, între Lugoj şi Deva, un tronson finalizat al autostrăzii A1, cofinanţat cu 12,4 milioane de euro din fonduri ale UE, nu este utilizat în prezent. În apropierea oraşului Deva, două porţiuni de drum, construite într-un interval de numai şapte ani, au fost conectate greşit. Ca rezultat, 800 de metri de autostradă deja construită au trebuit să fie distruşi pentru a permite reconstruirea corectă a conexiunii. Pe lângă costurile aferente porţiunii care trebuie să fie reconstruită (pentru care se estimează o cofinanţare din partea UE de 3,2 milioane de euro), costul lucrărilor de demolare este de 0,9 milioane de euro (din care 0,5 milioane reprezintă cofinanţare din partea UE). Fondurile UE în valoare de 3,7 milioane de euro astfel cheltuite pot fi considerate irosite”, se mai precizează în același raport.
