Curtea Penală Internaţională şi Ucraina cer arestarea lui Vladimir Putin în Mongolia: „Are obligația să coopereze”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Curtea Penală Internaţională (CPI), care a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, şi Ucraina au cerut vineri arestarea liderului de la Kremlin în cursul viitoarei sale vizite în Mongolia, însă Kremlinul se declară liniştit, relatează AFP, potrivit news.ro.
Vizat de un mandat de arestare cu privire la suspiciuni de deportare ilegală a unor copii ucraineni către Rusia, Vladimir Putin este aşteptat marţi în Mongolia, prima ţară membră a CPI pe care o vizitează de la emiterea acestui mandat şi care este, în această calitate, obligată să-l aresteze.
La fel ca toate celalte state părţi ale Statului de la Roma, care a fondat CPI, Mongolia „are obligaţia să coopereze” cu Curtea, a declarat presei un purtător de cuvânt al acestei jurisdicţii, Fadi el-Abdallah.
În Ucraina, Ministerul de Externe a îndemnat, la rândul său, într-un comunicat, autorităţile mongole să-l „transfere (pe Vladimir Putin) Curţii Penale Internaţionale de la Haga”.
Însă, potrivit unui purtător de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, „nu există îngrijorări” pe acest subiect la Kremlin. „Avem un dialog excelent cu prietenii noştri mongoli”, a declarat el presei.
„Bineînţeles, toate aspectele vizitei au fost minuţios pregătite”, a adăugat el, fără să ofere detalii.
Ce riscă Mongolia
Atunci când un stat membru nu-şi îndeplineşte obligaţiile faţă de CPI, aceasta poate sesiza Adunarea statelor părţi, care se reuneşte o dată pe an, dar ale cărei eventuale sancţiuni se limitează în principal la o mustrare verbală.
În trecut, alţi indivizi vizaţi de mandate de arestare ale Curţii, ca fostul dictator sudanez Omar el-Bechir, s-au dus în ţări semnatare ale Statutului de la Roma fără probleme.
Mongolia a semnat în 2000 şi a ratificat în 2002 Statutul.
Vladimir Putin „ar fi vinovat de crima de război de deportare ilegală a populaţiei (de copii) şi de transfer ilegal de populaţie (de copii) din zone ocupate din Ucraina către Federaţia rusă”, scrie în mandatul emis la 17 martie 2023.
Rusia, care nu recunoaște CPI, a respins mereu ferm acuzaţiile formulate de această jurisdicţie împotriva preşedintelui rus.
Putin a avut grijă, de aproape un an şi jumătate, să evite anumite voiaje în străinătate, de exemplu la summitul BRICS din Africa de Sud în august 2023, iar apoi la summitul G20 din India, în septembrie.
În schimb, el s-a dus în China în mai, în Coreea de Nord în iunie sau în Azerbaidjan la jumătatea lui august. Niciuna dintre aceste ţări nu este membră CPI.
Mongolia, o țară curtată
În Mongolia, Vladimir Putin urmează să se întâlnească cu omologul său Ukhnaa Khurelsukh şi să participe la marcarea a 85 de ani de la victoria armatelor sovietică şi mongolă împotriva Japoniei, în Bătălia de la Khalkhin Gol, în 1939.
Precedenta vizită a liderului rus în Mongolia a avut loc în septembrie 2019.
Mongolia este enclavizată între Rusia şi China, care râvnesc la resursele sale naturale bogate şi vor să-şi crească influenţa în această ţară, la fel ca Statele Unite.
La începutul lui august, secretarul de stat american Antony Blinken a efectuat o vizită în capitala mongolă, Ulaanbaatar, pentru a se afişa cu „un partener central” al Washingtonului.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a efectuat o vizită în mai 2023 în Mongolia, cu care Parisul vrea să-şi consolideze relaţiile bilaterale în domeniul energetic.
