Dacian Cioloș, despre dosarul Roșia Montană: Victor Ponta apare de 161 de ori în cererea de despăgubiri a Gabriel Resources, eu – deloc

„În cazul prejudiciilor cerute de Gabriel Resources pentru afacerea Roșia Montană, Marcel Ciolacu și PSD au o poziție contrară României, a avocaților plătiți de guvern să ne apere interesele și a documentelor publice de la tribunalul de arbitraj. Au ales să dea vina pentru eventualele despăgubiri pe includerea peisajului cultural minier în UNESCO deși chiar compania minieră a recunoscut, în documentele de la tribunalul de arbitraj, că acest lucru nu afectează cuantumul daunelor solicitate statului român”, a transmis Dacian Cioloș pe Facebook.

Fostul premier acuză PSD și pe liderul formațiunii că „au luat în brațe teza că eventualele prejudicii ar fi din cauza guvernului tehnocrat”, din vremea când el era premier, dar „și a includerii peisajului cultural minier în UNESCO” cu toate că, susține Cioloș, „numele Ponta apare de 161 de ori în cererea inițială de despăgubiri a Gabriel Resources, iar al meu nici măcar o dată”.

„Mă interesează prea puțin că Ciolacu și PSD se vor scufunda împreună cu Ponta care trebuie să plătească pentru prejudicii. Ce mă interesează este să nu ascundă motivarea tribunalului, pentru ca oamenii să aibă ocazia să judece singuri din cauza cui s-a ajuns aici”, a mai afirmat Cioloș.

Recomandări

UE declară război Beijingului în cazul subvențiilor pentru firmele chineze. „Am devenit dependenți de gazele rusești. Să nu repetăm greșeala cu China”

Partidul condus de Marcel Ciolacu l-a numit pe fostul premier Dacian Cioloș principalul responsabil pentru situaţia în care se află România și a susținut că acesta „se face vinovat de subminarea economiei naţionale”. „Românii trebuie să ştie din cauza cui riscă să plătească eventualele daune stabilite în procesele internaţionale”, a transmis PSD zilele trecute. În prezent, fostul premier Victor Ponta este consilier onorific al premierului Marcel Ciolacu.

România așteaptă o decizie definitivă în cazul Roşia Montană, în procesul intentat de Gabriel Resources, dar Executivul nu a fost informat despre eventuale despăgubiri pe care statul român ar putea să le plătească, a anunțat joi, 8 februarie, Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Istoricul Roșia Montană

În toamna lui 2013, România a fost martora unor proteste masive față de proiectul minier de la Roșia Montană. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă timp de trei săptămâni, în mai multe orașe, exprimându-și nemulțumirea față de exploatarea aurului în zonă.

Mișcările de stradă au început după ce Guvernul, condus atunci de Victor Ponta, a aprobat, pe 27 august 2013, un proiect de lege care reglementa exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană. Mai precis, protestele au fost declanșate din cauza îngrijorărilor oamenilor legate de impactul negativ asupra mediului, a patrimoniului cultural și a vieții localnicilor.

Recomandări

Culisele planului privind retragerea lui Piedone. Negocieri la cuțite între PSD și partidul lui Dan Voiculescu

Susținătorii au criticat planul de exploatare cu cianuri, afirmând că a generat contaminarea solului și a apei. La București, manifestanţii, în majoritate tineri, au scandat „Uniţi salvăm Roşia Montană!” şi au afişat bannere şi pancarte cu mesaje printre care „Sănătate – da, cianură – nu”.

Compania canadiană Gabriel Resources şi-a propus exploatarea în patru cariere şi utilizarea unor cantităţi mari de cianură pentru a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Sub presiunea unei mobilizări de amploare, guverne succesive au refuzat să emită un acord esenţial pentru lansarea lucrărilor, a scris Hotnews. Evocând o „expropriere”, Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari.

În iunie 2017, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari, susținând că Guvernul de la Bucureşti nu a permis exploatarea minei de aur Roşia Montană, a relatat Digi24.

În 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră. Libertatea a publicat atunci documente prin care arăta că fostul ministru al finanțelor Alexandru Nazare a avertizat că România riscă să plătească despăgubiri uriașe către Gabriel Resources, dacă va implementa recomandările pentru includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO.

Urmărește-ne pe Google News