Specialiști din Ministerul Culturii au declarat pentru Libertatea că, în ultima zi de mandat a ministrului Nazare la Ministerul Finanțelor, au primit de la el o avertizare scrisă, pe care au luat-o drept presiune. „A fost doar ultimul dintr-o serie de documente care ne avertizau că România riscă să plătească mari despăgubiri către Gabriel Resources, dacă va implementa recomandările pentru includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO”, spun oamenii de la „Cultură”. Libertatea a avut acces la aceste documente și le prezintă conținutul.
Cuprins:
Ministerul Finanțelor, instituție condusă până de curând de Alexandru Nazare, a trimis mai multe documente către Ministerul Culturii în care avertiza cu privire la procesul demarat de Gabriel Resources și înscrierea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO, potrivit surselor Libertatea din interiorul Ministerului Culturii.
Un prim document este cel redactat de avocații părții române în procesul în care firma canadiană Gabriel Resources cere despăgubiri de 4 miliarde de dolari de la stat. Actul spune că, cel mai probabil, România va pierde litigiul privind exploatarea de la Roșia Montană.
Documentul, purtând atributul „Confidențial”, arată că există trei niveluri ale despăgubirilor pe care le-ar putea plăti România către Gabriel Resources pentru exploatarea de la Roșia Montană:
Ierarhizarea scenariilor, în funcție de pericol, și sumele sunt estimările avocaților angajați de România.
„Este o presiune pe întreg statul român. Dacă pierdem, pierdem mult”, spune o sursă guvernamentală, care a explicat astfel de ce Ministerul de Finanțe a avertizat Ministerul Culturii.
Un verdict în procesul dintre statul român și Gabriel Resources ar putea veni în 2022, potrivit Profit.ro.
Notificarea a fost trimisă în contextul în care includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO ar putea fi decisă în zilele următoare, în perioada 25-26 iulie, conform surselor Libertatea.
La ultima reuniune, derulată în 4 iunie la Paris, UNESCO a spus că statul român trebuie să implementeze o serie de recomandări și să prezinte un raport privind stadiul acestora până la 1 decembrie 2022.
Aceste recomandări sunt:
De asemenea, statul român trebuie să invite o misiune UNESCO pentru a conveni asupra stării de conservare și a măsurilor de corectare.
Principala problemă dintre recomandările respective o constituie angajament țării noastre privind stoparea acordării de permise pentru activitățile miniere.
<strong>Avocații cred că dacă România va promite acest lucru, atunci avocații Gabriel Resources vor avea un argument puternic în fața tribunalului de arbitraj, deoarece acest lucru înseamnă că activitatea companiei care ne-a reclamat este oprită oficial de statul român.</strong><br>
Iar dacă exploatarea este stopată din cauza statului, atunci compania are dreptul la despăgubiri pentru expropriere ilegală, susțin aceiași avocați.
Blocarea acordării permiselor miniere a fost invocată deja de către Gabriel Resources în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții Ministerului Finanțelor derulată în luna iunie.
Mai departe, cei de la Ministerul de Finanțe au menționat-o, la rândul lor, în notificarea către Ministerul Culturii.
Un alt document a fost trimis de către Finanțe chiar în ultima zi a mandatului lui Alexandru Nazare către Ministerul Culturii. În această notificare, „Cultura” este întrebată din ce surse bugetare va implementa recomandările pentru includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO.
Surse din cadrul Ministerului Culturii descriu momentul recepționării hârtiei de la Finanțe.
„Când am primit acest document ne-am uitat unii la alții și ne întrebam: cum adică din ce surse vom finanța recomandările? Păi, din banii pe care Ministerul Finanțelor îi pune la dispoziție an de an prin bugetul de stat”, au spus sursele citate.
Oficialii de la Cultură au interpretat trimiterea documentelor drept „presiuni” și le-au legat de dosarul privind înscrierea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO, conform surselor.
Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii, a recunoscut că există discuții interministeriale, pe care le-a caracterizat ca fiind „absolut normale”.
Însă acesta a mai adăugat: „Vreau să cred că, în fișele de post ale tuturor miniștrilor foști sau actuali ai guvernului pe care și eu îl reprezint, se află pe primul loc interesele românilor”.
Gheorghiu spune că „Dosarul UNESCO” nu presupune nicio schimbare pentru Roșia Montană deoarece este deja inclus pe lista monumentelor istorice și este, așadar, protejat.
„Protejarea legală a valorilor de patrimoniu cultural de la Roșia Montană începe odată cu înscrierea în Lista monumentelor istorice a Imperiului austro-ungar, la 1906. După 1989, aceleași valori de patrimoniu cultural sunt cuprinse în Lista monumentelor istorice publicată în 1991-1992, care constituie baza pentru lista actuală a monumentelor istorice din România”, a explicat Gheorghiu, pentru Libertatea.
Conform listei în cauză, zona protejată acoperă întreaga localitate, plus o rază de doi kilometri.
Gheorghiu a mai declarat că principala piedică în calea restaurării zonei nu are legătură cu UNESCO, ci cu faptul că în localitate nu există un Plan Urbanistic General.
De asemenea, demnitarul a adăugat că Institutul Național al Patrimoniului a început deja lucrări de conservare-restaurare la o serie de obiective din Roșia Montană.
Oficialul a menționat că pe circuitul de avizare se află proiectul unei Hotărâri de Guvern care va reglementa comitetele de organizare UNESCO, care vor avea printre atribuții elaborarea de propuneri privind protejarea, monitorizarea, valorificarea siturilor UNESCO și identificarea surselor de finanțare.
Contactat de către Libertatea, Alexandru Nazare - fostul ministru de finanțe care a trimis documentele către Ministerul Culturii - spune că a fost o obligație de serviciu să informeze ministerele cu atribuții și a negat că a făcut presiuni.
„Ministerul de Finanțe a fost notificat de către avocații care reprezintă România în arbitrajul internațional cu Gabriel Resources asupra situației dosarului și a potențialelor riscuri financiare.
În consecință, era o obligație a Ministerului de Finanțe să informeze ministerele cu atribuții, premierul și liderii coaliției, ceea ce de altfel s-a și întâmplat. Așa cum au procedat sau trebuiau să procedeze și alți miniștri de finanțe”, a spus Nazare.
„Îndeplinirea unei obligații conform atribuțiilor nu poate fi considerată sub nicio formă «presiune»”, a conchis Alexandru Nazare.
Guvernul Victor Ponta a venit în anul 2013 cu un proiect de lege privind extragerea aurului de la Roșia cu ajutorul cianurii.
Documentul cuprindea o serie de excepții de la respectarea altor legi și a declanșat vaste proteste față de proiect.
În final, acesta a fost respins definitiv de Parlament, ceea ce a determinat Gabriel Resources să dea în judecată statul român.
Roșia Montană a agitat recent apele și în coaliția de guvernare.
Organizația de protecția mediului Greenpeace l-a acuzat recent pe premierul Florin Cîțu că vrea să retragă dosarul de la UNESCO și a organizat un protest în fața Guvernului.
Fostul parlamentar USR Mihai Goțiu, actual membru al Biroului Național USR-PLUS, l-a avertizat, la rândul său, pe Cîțu să nu retragă dosarul, deoarece aceasta ar reprezenta o încălcare a promisiunilor PNL.
Vicepremierul Dan Barna a subliniat și el său că formațiunea susține în continuare listarea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO și că va menține acest punct de vedere și în cadrul coaliției, chiar dacă va exista o propunere alternativă.
Cîțu a spus că nu a efectuat niciun demers în acest sens, iar o decizie se va lua în coaliție, conform Mediafax.ro.
Eugen Furdui - primarul PNL din Roşia Montană, şi Ioan Bumb - senator PNL de Alba, au pledat în data de 22 iunie, în şedinţa Comisiei parlamentare pentru relaţia cu UNESCO, pentru redefinirea perimetrului cultural de 2 kilometri din Roşia Montană, astfel încât să se poată realiza exploatarea minieră.
Chiar azi, joi, 22 iulie, G4Media relatează că USR-PLUS a amenințat că-și retrage miniștrii din ședința de Guvern, dacă premierul Cîțu va propune stoparea cererii privind introducerea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.