Puţin după ora 13.00, sicriul cu trupul neînsufleţit al Nicoletei a fost scos din casă în urletele sfâşietoare ale părinţilor, peste care a căzut blestemul suprem. “Unde te-ai dus, floarea mea? Ai plecat de lângă noi, îngeraşule!”, au strigat până la epuizare Daniela şi Victor Boiangiu, pe obrajii cărora lacrimile se uscaseră de atâta plâns. Peste drum de casa copilăriei fetiţei răpuse, marţi seara, de glonţul ucigaş slobozit de arma mânuită nefericit de Iulian, micul criminal, a stat tot timpul Gheorghe Stancu, bătrânul cu a cărui puşcă de vânătoare a fost executată fetiţa. Bărbatul a privit înmărmurit trista adunare venită la căpătâiul micuţei.
Pe ultimul său drum, Nicoleta a fost însoţită şi de colegii de clasă, alături de care, până mai ieri, învăţa, râdea şi se juca. Copiii, şi ei părtaşi la durerea care a cuprins întreaga suflare din Colibaşi, au plâns neîncetat şi au îmbrăţişat sicriul descoperit în care a fost aşezată fetiţa, îmbrăcată într-o rochiţă albă, ca de zână.
“Nu mai plângeţi, că se supără Nicoleta. O să vină şi ea mai târziu acasă”, îi îmbărbătau bătrânii satului pe elevii răvăşiţi de moartea Nicoletei. După impresionanta slujbă ţinută de doi preoţi, într-o atmosferă grea, sfâşietoare, cortegiul a pornit tăcut spre cimitirul în pământul în care Nicoleta Ştefania urma să-şi găsească, mult prea de timpuriu, odihna veşnică. Imediat ce primii bulgări de ţărână s-au răsfrânt în zgomot surd pe capacul sicriului, Daniela şi Victor, părinţii micuţei, s-au prăvălit peste coşciug într-un gest disperat de ultim rămas-bun adresat fiicei lor care, plecată la îngeri, s-a amestecat cu praful de stele.
Imediat după tragedia al cărei personaj principal a fost, Iulian, puştiul de opt ani care, cu arma de vânătoare a bunicului său, i-a zburat creierii Nicoletei, a ajuns pe mâinile psihologilor. Misiunea specialiştilor este cu atât mai grea în tentativa lor de a afla ce s-a întâmplat în bucătăria de vară unde a fost împuşcată fetiţa, cu cât puştiul spune că nu îşi aminteşte nimic. “Nu ştiu ce am făcut”, le-a spus el psihologilor. Tocmai pentru a nu fi expus încă unui şoc emoţional, micul asasin nu a fost lăsat să participe la înmormântarea fetiţei pe care a ucis-o.