De ce a cerut Vladimir Putin convorbirea cu Donald Trump? Explicațiile unui fost ambasador american: „Este, în mod evident, îngrijorat”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
William B. Taylor Jr., fost ambasador al Statelor Unite în Ucraina, consideră, într-un interviu acordat pentru Kyiv Post, că dorința bruscă pentru dialog afișată de Vladimir Putin în raport cu președintele american Donald Trump este un semnal clar de slăbiciune din partea liderului de la Kremlin.
Cuprins:
Vladimir Putin se teme de rachetele Tomahawk
„Putin este, în mod evident, îngrijorat de eventuala livrare a rachetelor Tomahawk către Ucraina, așa cum ar și trebui să fie”, a subliniat William B. Taylor, fost ambasador al Statelor Unite în Ucraina în două rânduri - 21 iunie 2006 - 23 mai 2009, respectiv 18 iunie 2019 - 1 ianuarie 2020 - și sub trei administrații: George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump.
Fostul ambasador a comparat situația actuală cu cea din august, când sancțiunile impuse de Donald Trump împotriva Indiei din cauza achizițiilor de petrol rusesc l-au „speriat”, în opinia lui, pe Vladimir Putin și au dus la summitul din Alaska.
William B. Taylor afirmă că istoria se repetă: „Mesajul principal este că, atunci când îl vede pe președintele Trump pregătindu-se să facă ceva serios fie în privința livrărilor de arme (pentru Ucraina - n.r.), fie a sancțiunilor, Putin cere o întâlnire.
Când a fost întrebat cine deține pârghiile, Trump sau Putin, Taylor a răspuns categoric: „Trump deține clar cărțile, iar Putin știe asta. De aceea a cerut convorbirea telefonică.
Potrivit fostului ambasador, Trump are puterea de a decide asupra sancțiunilor, livrărilor de arme avansate și confiscării activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei.
În ceea ce privește întrevederea dintre Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, programată pentru vineri, la Casa Albă, el crede că indicii-cheie privind un rezultat pozitiv vor fi impulsul pentru furnizarea de rachete Tomahawk, impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei și confiscarea activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei.
Scenariul tergiversării, reluat
În ajunul acestei întrevederi, Donald Trump a anunțat că a discutat timp de aproximativ două ore la telefon cu Vladimir Putin. Președintele american a calificat discuția drept „productivă” și a precizat că se va întâlni din nou cu liderul rus, „în următoarele două săptămâni”, la Budapesta, capitala Ungariei. Summitul de la Budapesta va fi precedat de o întrevedere între secretarul de stat Marco Rubio și minstrul rus de Externe Serghei Lavrov.
Această discuție telefonică vine în contextul unor discuții între Washington și Kiev privind înarmarea Ucrainei cu rachetele cu rază lungă de acțiune Tomahawk. În timp ce conducerea de la Kiev consideră aceste rachete ca un mijloc esențial de a pune presiuni asupra Rusiei pentru a o aduce la masa negocierilor, Trump s-a arătat prudent joi, alimentând imediat speculațiile privind o poziție mai conciliantă față de liderul rus după o nouă convorbire cu acesta.
„Avem nevoie de rachete Tomahawk și pentru Statele Unite. Avem multe, dar avem nevoie de ele. Nu putem epuiza stocurile țării noastre. Nu știu ce putem face în această privință”, a spus Trump în fața unor jurnaliști.
Potrivit Kyiv Post, analiștii sunt de părere că această nouă ezitare urmează un scenariu clar: o amenințare cu măsuri decisive din partea Statelor Unite, urmată de o inițiativă diplomatică a Kremlinului - în acest caz, un telefon dat de Putin înainte de sosirea lui Zelenski la Washington - menită să amâne sau să zădărnicească decizia.
O discuție care l-a luat prin surprindere pe Volodimir Zelenski
Odată sosit la Washington, președintele ucrainean a încercat să mențină presiunea. Zelenski a legat în mod explicit aspirațiile către pace ale Ucrainei de o recentă victorie diplomatică a Casei Albe în Orientul Mijlociu.
„Avem o întâlnire planificată pentru mâine (vineri – n.r.) cu preşedintele Trump şi ne bazăm pe impulsul de a reduce terorismul şi războiul, care a funcţionat în Orientul Mijlociu, pentru a contribui şi la încheierea războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei”, a transmis el.
Ucraina „mizează pe faptul că impulsul care a contribuit la încetarea terorii în Orientul Mijlociu va ajuta și la încheierea războiului cu Rusia”, a spus șeful statului ucrainean.
Zelenski a subliniat că solicitarea de rachete Tomahawk funcționează deja ca o pârghie diplomatică puternică, remarcând că Rusia „se grăbește să reia dialogul doar pentru că a auzit de rachetele Tomahawk”. „Limbajul forței și al dreptății va acționa inevitabil împotriva Rusiei”, a insistat șeful statului ucrainean.
Critici la adresa lui Donald Trump
Anunțul privind organizarea unui al doilea summit Trump-Putin în doar trei luni, după cel din august din Alaska, care nu a adus progrese tangibile, a stârnit imediat critici aspre din partea unor observatori de la Washington și membri ai Congresului, care întrevăd și în acest caz cunoscutul scenariu al tragerii de timp.
„Istoria pare că se repetă”, a avertizat un analist politic, observând un tipar conform căruia Trump „este gata să-și ofere sprijinul Ucrainei” prin amenințări la adresa Moscovei doar pentru ca Putin „să reușească cumva să-l convingă să renunțe și să câștige mai mult timp”.
