De ce a respins Curtea de Apel contestația lui Călin Georgescu. Motivare: „Anularea alegerilor nu încalcă drepturile fundamentale”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După ce a respins la 31 decembrie 2024 contestația formulată de Călin Georgescu privind anularea alegerilor prezidențiale 2024, Curtea de Apel București a făcut, în cursul serii de miercuri, 8 ianuarie 2025, publică motivarea, conform Agerpres.
Drepturile fundamentale nu au fost încălcate
Conform instanței, Biroul Electoral Central (BEC) a aplicat hotărârea pronunțată de Curtea Constituțională a României (CCR) din 6 decembrie 2023, iar deciziile luate sunt obligatorii și definitive.
Totodată, în motivare este precizat și că, după hotărârea CCR, BEC nu a încălcat drepturile fundamentale (n.red. - de a vota sau de a alege) și că Guvernul nu dispunea de baze legale pentru a stabili data la care oamenii se puteau prezenta la urne pentru al doilea tur de scrutin.
În ceea ce privește nepublicarea hotărârilor BEC în Monitorul Oficial, Curtea de Apel București precizează că „potrivit art. 17 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Biroul Electoral Central adoptă decizii și hotărâri. Potrivit art. 17 alin. (3) din același act normativ, deciziile adoptate de BEC se aduc la cunoștința publică prin afișarea pe pagina proprie de internet, iar potrivit art. 17 alin. (4), hotărârile adoptate de acesta se aduc la cunoștință publică prin afișarea pe propria pagină de internet și prin publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Făcând aplicarea în cauză a celor mai sus expuse, Curtea reține că, în cauză, publicarea în Monitorul Oficial a actelor administrative contestate nu era necesară, nefiind aplicabile dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, întrucât este vorba despre decizii adoptate de BEC ce se adresează unor destinatari strict determinați, iar nu de hotărâri. Or, în privința deciziilor, legiuitorul a prevăzut ca și modalitate unică de aducere la cunoștința publică publicarea acestora pe pagina proprie de internet a Biroului Electoral Central, formalitate care a fost îndeplinită în cauză”.
Și Guvernul a fost acționat în instanță
Legat de momentul în care a fost emisă decizia BEC, instanța precizează că s-a realizat după decizia pronunțată de CCR.
„Curtea reţine, contrar susţinerilor contestatorilor, că Decizia nr. 230D/06.12.2024 nu a fost emisă la un moment la care hotărârea CCR nu exista, ci a fost emisă anterior redactării considerentelor soluţiei pronunţate”, conform motivării.
În cazul Guvernului, care a fost acționat în instanță de Călin Georgescu, CAB precizează că, având în vedere decizia CCR de a anula alegerile, Executivul nu mai putea stabili data organizării turului al doilea al scrutinului.
„Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a avut în vedere împrejurarea că, în condiţiile în care Curtea Constituţională a României a dispus anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea preşedintelui României, desfăşurat în baza HG nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru preşedintele României din anul 2024 şi a HG nr. 1061/2024 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea preşedintelui României în anul 2024, intimatul Guvernul României nu avea temei legal pentru a proceda la emiterea unei hotărâri de guvern prin care să stabilească și calendarul turului doi de scrutin. Prin urmare, Curtea constată că nu se poate reţine existenţa unui refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 în sarcina intimatului Guvernul României în ceea ce priveşte stabilirea calendarului aplicabil turului doi de scrutin", a mai precizat Curtea de Apel București.
Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii: Ministerul Apărării, Statul-Major al Apărării, Guvernul, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii, dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis, şi pe Elena Lasconi.
Motivul a fost anularea alegerilor prezidențiale 2024 și reluarea procesului electoral de la zero, hotărâre care a aparținut Curții Constituționale.
kicker666 09.01.2025, 11:16
Ce ironie,Coalitia pentru apararea Statului de Drept si KG in acelasi buzunar.Cel putin bizar,Teoretic daca cei de la ONG-ul respectiv chiar fac ce le spune numele atunci asocierea pare o fractura logica.
MAMIRA 09.01.2025, 12:32
„Anularea alegerilor nu încalcă drepturile fundamentale”...asta inseamna ca dreptul la vot (anulat) nu mai e un drept fundamental ? sau devine un drept fundamental doar cand este ales un candidat care...convine?
auiuliaga 09.01.2025, 13:15
Sincer ma doare capul la o asa motivare... deci când sau anulat alegerile era în timpul votului... diaspora vota... asta e la fel cum a fost cu Base, care stăteau pe geamul de la baie cu super "procurorul" Monica Macovei... și sărbătoreau ca au câștigat cu erata... și de "Doamna" alta justiție înfăptuită cu numai 6 luni cu suspendare... deci nu contează cine erau candidații... se renumăraseră voturile.. fusese validat primul tur de același CCR.. pe lângă ca ANAF descoperise ca "roșii" erau de la PNL... Cu o asa democrație e super OK... Legea și constituția e pentru unii muma pentru alții ciuma..