De ce nu scade numărul pacienților cu COVID din ATI, deși numărul infectărilor zilnice raportate e mai mic? Explicația expertului în sănătate publică Răzvan Cherecheș
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
De o lună, numărul cazurilor noi pozitive a scăzut cu peste 50%. Acest procent nu se regăsește însă și la numărul cazurilor critice și la cel al deceselor. „Evident, raportarea zilnică a autorităților nu reflectă realitatea”, susține Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate Publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
14 ianuarie 2021 a fost ultima zi în care numărul cazurilor noi pozitive de COVID raportate de Ministerul Sănătății a depășit numărul de 3.500. În ultimele 4 săptămâni, media persoanelor pozitive depistate zilnic este în jur de 2.700-2.800, ceea ce reprezintă o scădere la jumătate față de media lunii decembrie și a începutului lui ianuarie.
Această tendință nu se regăsește însă și la numărul pacienților aflați la ATI, care în ultima lună oscilează între 950 și 1.000. Numere ce arată o scădere de doar 15% față de 15 decembrie-15 ianuarie.
Libertatea a apelat la profesorul Răzvan Cherecheș, expert în sănătate publică, pentru a explica de ce numărul de pacienți aflați la ATI se menține la același nivel.
Libertatea: Domnule profesor, de ce în ultimele 4 săptămâni numărul pacienților din ATI a scăzut foarte puțin comparativ cu cel al cazurilor noi?
- Dacă am lua în serios cifrele raportate oficial zilnic, nu ar exista nicio explicație și acest lucru ar fi fost descurajant… dar știm că, de fapt, realitatea e alta.
- Adică?
- În mod normal, după Sărbătorile de iarnă, tot sistemul medical se aștepta să crească numărul de persoane infectate cu COVID. Apariția testelor rapide a dus însă la dispariția multor cazuri noi din sistem. Așa se explică scăderea la jumătate a persoanelor infectate zilnic. După o lună, chiar mai repede, în mod firesc și logic ar fi trebuit să scadă semnificativ și numărul pacienților aflați la ATI. Ok, știm că aceia care ajung în faza critică au nevoie de două-trei săptămâni de Terapie Intensivă, dar zilnic avem și un număr constant de decedați, care eliberează paturi la ATI. Vedem însă că acestea sunt ocupate imediat…
- Și ce înseamnă acest lucru?
- Înseamnă că există o masă importantă de persoane pozitive care nu se regăsesc în sistem și, fără să fie monitorizate de niciun medic, ajung cu forme severe în spital. În concluzie, raportările zilnice ale Ministerului Sănătății nu reflectă deloc realitatea din teren.
- Și cum vedeți viitorul apropiat în contextul deschiderii școlilor?
- Sper doar ca oamenii să fie conștiincioși și să respecte regulile de protecție și prevenție și să înțeleagă că este nevoie de o distanță mai mare de un metru între persoane, inclusiv între elevi pentru a ține sub control pandemia… Din cauza răspândirii mutației din Marea Britanie, din păcate, va urma o creștere a ratei de transmisibilitate…
- Va fi un al treilea val și în România?
- Proiecțiile arată o creștere semnificativă la mijlocul lunii martie. Proiecțiile pentru toate țările unde a fost depistată mutația din Marea Britanie arată că va deveni majoritară în prima lună de primăvară. Noul model de infecțiozitate va deveni standardul. Noi abia acum o testăm, în timp ce la nivel mondial începe să nu se mai vorbească de tulpina britanică din cauză că încep să apară tulpini mixate între această variantă și cele din Africa de Sud și Brazilia…
Fotografie principală de Eli Driu
