De ce vor clanurile achitate în „dosarul Ţăndărei” câte 550.000 de euro de om daune de la statul român
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Acuzaţiile de trafic de copii „au avut un impact semnificativ asupra demnității lor”, iar „reputația acestora a fost lezată”, susțin cei 21 de inculpați care au fost găsiți nevinovați.
Cuprins:
- 500.000 de euro + 50.000 de euro
- Nemulţumiţi de durata procesului
- Din cauza DIICOT, „au fost urmăriți de ura cunoscuților din oraș”
- Reclamanţii: „Au fost condiții de detenție inumane”
- Statul român: „privarea de libertate a fost legală”
- Cer statului, în total, peste 12 milioane de euro
- „Dosarul Ţăndărei” - 10 ani de anchete şi procese
- Judecătorii: „Rechizitoriul DIICOT a fost întocmit într-un mod deficitar”
21 din cei 26 de foşti inculpaţi din „dosarul Ţăndărei” cer în instanţă ca statul român să le plătească daune, după ce ei au fost achitaţi definitiv, în decembrie anul trecut. Tribunalul Ialomiţa a soluţionat până acum 12 solicitări de daune, pe care le-a respins, una după alta. Deciziile nu sunt definitive.
500.000 de euro + 50.000 de euro
În 2010, DIICOT anunţa destructurarea unei rețele de trafic de minori, considerată de Europol ca fiind una dintre cele mai mari din Europa. În decembrie 2019, toţi cei 26 de inculpaţi au fost achitaţi, iar azi, cei mai mulţi dintre ei cer ca statul român să le plătească despăgubiri:
- câte 500.000 de euro - daune morale, „pentru privarea nelegală de libertate ca urmare a arestului preventiv”;
- câte 50.000 de euro - daune materiale reprezentând cheltuielile pe care le-au avut cu procesul ce a durat aproape 10 ani.
Nemulţumiţi de durata procesului
„Au trebuit să participe la cel puțin 100 de termene de judecată, ocazionând astfel costuri suplimentare cu deplasarea și cazarea lor, dat fiind faptul că domiciliul acestora era în Țăndărei și au trebuit să fie prezenți atât la Tribunalul Miercurea Ciuc, cât și la Curtea de Apel Târgu Mureş, unde s-a judecat cauza lor timp de aproape 10 ani”, se arată în motivarea pretenţiilor de daune.
„O durată nerezonabilă a procesului”, reclamă azi foştii inculpaţi din „dosarul Ţăndărei”.
Curtea de Apel Târgu Mureş explica, într-un comunicat din iulie 2020, că procesul a durat mult, pentru că au fost multe amânări „determinate de numărul mare al inculpaţilor şi al martorilor, de neprezentarea acestora la termenele de judecată, de lipsa apărătorilor inculpaţilor şi de formularea de către aceştia a unor cereri de amânare, precum şi de administrarea unui vast probatoriu”.
Din cauza DIICOT, „au fost urmăriți de ura cunoscuților din oraș”
Foştii inculpaţi din „dosarul Ţăndărei” mai reclamă că preşedintele Tribunalului Harghita a permis ca ei să fie filmaţi la proces, în boxa arestaților, „fără să li se ceară acordul în mod expres”, dar şi că DIICOT le-a divulgat identitatea.
La 8 aprilie 2010, după descinderile din Ţăndărei la care au participat şi 26 de ofiţeri din cadrul Metropolitan Police, dar şi 2 analişti Europol, pe site-ul DIICOT au fost publicate imagini video din timpul operaţiunii.
Din această cauză, susţine avocata care-i reprezintă în instanţă pe cei achitaţi în dosarul de trafic, „ei și familiile lor au fost urmăriți de ura și comentariile răutăcioase ale cunoscuților din oraș, raportat că toată presa și audiovizualul i-a catalogat pe inculpați ca fiind țiganii traficanți de copii minori”, iar „reputația acestora a fost lezată în societatea civilă din Țăndărei, unde s-au născut și au locuit”.
Timp de aproape 10 ani, presa din România, alături de televiziuni, au adus o ingerință reclamanților prin toate articolele și reportajele făcute, având drept consecință perceperea lor și a familiilor lor în orașul natal ca traficanții de minori, fapt ce a avut un impact semnificativ asupra demnității lor.Motivarea cererii de daune:
Reclamanţii: „Au fost condiții de detenție inumane”
Foştii inculpaţi din „dosarul Ţăndărei” cer daune de la stat mai ales pentru arestul preventiv în care ei au fost ţinuţi timp de 10 luni. Susţin că, din moment ce o instanţă a decis achitarea lor definitivă, arestul a fost „nelegal”, iar ei au suportat „condiții de detenție inumane, raportate la jurisprudența CEDO”.
Camerele de detenție erau insalubre şi mici, fără fereastre care să asigure corespunzător lumina naturală și aerisirea.
„Exista un singur grup sanitar în cameră care nu avea ușă de protecție spre a se asigura intimitatea, și nici chiuvetă spre a se asigura igienizarea mâinilor după folosirea toaletei sau spre a-și putea face igiena corporală, ieșirea la un duș comun li se permitea odată pe săptămână, fără a se respecta intimitatea, timpul petrecut în duș fiind limitat”, spun ei în motivarea cererii de daune.
Statul român a pierdut în mod sistematic la CEDO din cauza condițiilor din închisori.
Statul român: „privarea de libertate a fost legală”
Statul român, din calitatea de pârât pe care o are în aceste dosare, nu a negat condiţiile de detenţie reclamate, dar a precizat că „nu există o hotărâre a unei instanțe de judecată, o ordonanță sau încheiere a organelor judiciare”, aşa cum prevede legea, care să constate nelegalitatea privării de libertate a celor din „dosarul Ţăndărei”.
Curtea de Apel Târgu Mureş, cea care anul trecut a dat decizia definitivă de achitare, a făcut cerere de intervenţie accesorie în această cauză, fiind de partea statului român.
La 19 noiembrie 2020, Tribunalul Ialomiţa a soluţionat 12 cereri prin care foştii inculpaţi din „dosarul Ţăndărei” solicitau daune. Iar ele au fost respinse ca inadmisibile, pentru că reclamanții nu au invocat și nu au depus documentele cerute de lege, prin care să se fi constatat că ar fi fost privaţi de libertate în mod nelegal.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că hotărârea judecătorească de achitare, prin ea însăși, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate.Motivările Tribunalului Ialomiţa din 19 noiembrie 2020:
Deciziile Tribunalului Ialomiţa nu sunt definitive, iar reclamanţii au dreptul să facă apel în 30 de zile de la comunicare.
Un dosar cu alte patru cereri de daune va fi soluţionat la 2 decembrie 2020, iar în alte două cauze, cu alte cinci cereri, verdictul va fi dat la 19 ianuarie 2021.
Cer statului, în total, peste 12 milioane de euro
Avocata Maria Lorena Creţescu, cea care îi reprezintă în instanţă pe foştii inculpaţi din „dosarul Ţăndărei”, a declarat pentru ziare.com că „20 dintre ei cer câte jumătate de milion de euro despăgubiri, iar un petent cere un milion”.
Unul dintre foştii inculpaţi a decedat în timpul procesului, iar alţi doi, anul acesta, după ce au fost diagnosticaţi cu COVID, a precizat avocata.
Moştenitorii celor trei cer şi ei, la rându-le, despăgubiri din partea statului român.
„Dosarul Ţăndărei” - 10 ani de anchete şi procese
În aprilie 2010, DIICOT anunţa destructurarea unui grup infracţional organizat din Ţăndărei, specializat în activităţi de crimă organizată pe linia migraţiei ilegale şi a traficului de minori spre ţări din Europa Occidentală.
Procurorii identificaseră 181 de victime cu vârste cuprinse între 7 şi 15 ani, din judeţele Ialomiţa, Constanţa, Vaslui, Brăila, Braşov, Călăraşi. Traficanţii, preciza DIICOT, recrutau victimele „din mediul comunităţilor rome sărace sau cu handicap fizic” şi „le treceau fraudulos frontiera spre Marea Britanie, unde le exploatau, obligându-le să cerşească sau să comită infracţiuni stradale”.
În iulie 2010, DIICOT a trimis în judecată 26 de inculpaţi, pentru trafic de minori, spălare de bani, constituire a unui grup infracţional organizat şi deţinerea fără drept de arme de foc. Procurorii ceruseră, în avans, strămutarea procesului, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Harghita.
În aprilie 2011, judecătorul a trimis dosarul la Parchet, pentru refacerea urmăririi penale. În februarie 2012, procurorii DIICOT au întocmit un nou rechizitoriu, dar peste cinci luni, Tribunalul Harghita le-a retrimis dosarul înapoi.
Dar Curtea de Apel Târgu Mureş a decis, în ianuarie 2013, că procesul poate începe. Şi, după şase ani de cercetare judecătorească, Tribunalul Harghita i-a achitat pe inculpaţi pentru trafic de minori şi spălare de bani şi a constatat că pentru infracţiunea de constituire grup infracţional organizat intervenise prescripţia faptei pe noul Cod Penal.
DIICOT a atacat decizia, dar în decembrie 2019, Curtea de Apel Târgu Mureş a decis achitarea definitivă a inculpaţilor, pentru constituire de grup infracţional organizat, trafic de minori şi spălare de bani, pentru că „faptele reţinute de Parchet nu există”.
Judecătorii: „Rechizitoriul DIICOT a fost întocmit într-un mod deficitar”
În comunicatul din iulie 2020, Curtea de Apel Târgu Mureş susţine că DIICOT ar trebui să-şi asume vina pentru „dosarul Ţăndărei”, subliniind „modul deficitar în care a fost întocmit rechizitoriul”, fără a fi menţiontă nicio parte vătămată, „toate persoanele, posibile victime ale traficului de minori, participând în cauză în calitate de martori”.
Eşecul justiţiei române din „dosarul Țăndărei” a fost menţionat punctual şi în Raportul Departamentului de Stat al SUA privind traficul de persoane în 2020.
„Cazul a rezultat dintr-o anchetă comună desfăşurată în perioada 2009-2010 cu Marea Britanie, într-o rețea de trafic de persoane din România pe care Europol a considerat-o ca fiind una dintre cele mai mari din Europa; traficanții au recrutat sute de copii din comunitățile sărace de romi din sudul țării și i-au exploatat în Marea Britanie, obligându-i să cerșească sau să fure”, se precizează în Raportul Departamentului de Stat al SUA.
