De ce vor demnitarii în mod obsesiv titlul de doctor şi cum se explică psihologic tendinţele de plagiat? Ce efect va avea legea care reglementează studiile doctorale?

“Dottore” se auzea frecvent în timpul mandatului fostului premier Victor Ponta. Termenul era folosit cu intenţia de a parodia statutul de doctor în drept al fostului prim-ministru, titlu oferit de Universitatea București pe baza unei teze controversate. Acesta a fost cel mai răsunător scandal pe tema plagierii. Una dintre primele controverse pe acest subiect a fost însă în 2012 când fostul ministru al educatiei, Ioan Mang, a rezistat în funcție doar 8 zile după ce în presă au apărut acuzații, ulterior confirmate, de plagiat a unor lucrări științifice, inclusiv a tezei de doctorat.

De-a lungul timpului și alte nume au fost implicate în scandaluri cu privire la plagiatul total sau parţial al lucrărilor doctorale. Lia Olguța Vasilescu (foto), ocupantă funcției de primar al Municipiului Craiova a fost acuzată că nu a precizat sursa multor pasaje din teza de doctorat.

Fostul șef al Poliției, actualul ministru de interne, Petre Tobă a fost la rândul său vizat de acuzații de plagiat a lucrării doctorale. Acuzațiile au rămas suspendate odată cu desființarea Comisiei de etică de către fostul ministru delegat pentru dialog social, Liviu Pop. Tobă este doctor în Științe militare și informații al Universității Naționale de Apărare “Carol I”.

Recomandări

Călin Georgescu, retorică pe placul lui Vladimir Putin: „România nu are obligații față de NATO”

Peste liberalul Cristian Bușoi, fost șef al CNSAS, planează de asemenea acuzații de plagiat. Acesta este doctor în Sănătate publică şi management sanitar, din partea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Timişoara, titlul care ar putea fi retras conform noii legi, chiar de către instituția emitentă.

“Doctoratul a devenit în România un instrument de recunoaștere socială și nu motivație de cercetare științifică. Încă din vechime titulatura de Doctor era de natură să ierarhizeze oamenii. Și acum românii când merg la spitale sau policlinici tind să aibă o atitudine de subordonare când aud că vine doctorul. De aceea s-a păstrat în conștientul colectiv din domeniul medical titulatura generalizată de doctor. Puțină lume știe că titulatura oficială este de Medic. A fi doctor presupune studii doctorale în științe medicale ceea ce au doar puțini din personalul medical“, afirmă psihologul.

Scopul concret al studiilor doctorale este cercetarea științifică

“Scopul concret al studiilor doctorale este cercetarea științifică. La finalul doctoratului domeniul științific respectiv trebuie să fie îmbogățit cu elementele de originalitate și eventual descoperirile științifice ale doctorandului. Așa se întâmplă la marile universități ale lumii, Harvard, Stanford, Cambridge și altele. În România nu s-a respectat acest scop fundamental, ci studiile doctorale au avut menirea de a da greutate socială celui care le-a urmat, experimentele în sine neavând mare valoare științifică sau aplicabilitate practică. Inutilitatea cercetării fundamentale și a lucrării în sine este mai dăunătoare decât eventualele mici palgieri de exprimare ale capitolelor teoretice sau introductive“, a mai adăugat specialistul.

Recomandări

Klaus Iohannis a aprobat declasificarea informațiilor prezentate de SRI, SIE și MAI, în ședința CSAT: Campania lui Călin Georgescu a fost finanțată de un „donator”

În România, studiile doctorale au avut menirea de a da greutate socială celui care le-a urmat

Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a anunţat modificări aduse Codului studiilor universitare de doctorat, legea care stabileşte în detaliu procedura de acordare a titlului de doctor. Conform noii legislații, titlul de doctor va putea fi retras de către instituția care l-a emis. Instituțiile emitente vor fi universitățile și Academia Română. De asemenea, se prevede posibilitatea ca doctorandul să renunțe din proprie initiativă la statutul de doctor. Noua lege propune și analize de similitudine în manieră electronică a lucrarilor.

“Lucrările de doctorat ale demnitarilor au fost verificate post-factum contra plagierii pentru a li-se găsi autorilor un “călcâi al lui Achile”. În cazul în care nu ar fi fost persoane publice, acești oameni ar fi rămas “negustori cinstiți” la acest capitol. Îngrijorator este că plagiatul doctoral a fost, după revoluție, un trend generalizat. Desigur că au fost și excepții în care cercetătorii au avut succes internațional cu lucrările doctorale, însă în eventualitatea în care se vor reevalua toate tezele de doctorat, inclusiv ale celor care nu îndeplinesc funcții de demnitar, se vor găsi multe nereguli. Nimeni nu are însă interesul unui asemenea demers. Doctoratele riscă să devină instrument de denigrare de imagine. Cum devine cineva persoana publică: Pac! la Rasboiul.

Recomandări

Marcel Ciolacu: „O voi sprijini pe Elena Lasconi în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale”

Noua lege oferă și posibilitatea renunțării de bună voie la titlul de doctor. Este o portiță prin care te poți debarasa de fantomele trecutului când accesezi funcții publice, altfel nu există motivația de a renunța la acest statut pentru că nu deranjezi pe nimeni suficient de mult pentru a se iniția controale detaliate“, a încheiat Cezar Laurenţiu Cioc, psiholog la Instititul de Cercetare și Dezvoltare a Potenţialului Uman din Bucureşti.

Urmărește-ne pe Google News