Războiul Securității din România comunistă cu coletele din străinătate. Ajutoare din Occident, tratate ca obiecte de spionaj
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sutele de mii de români care au reușit să evadeze din „raiul” comunist și s-au stabilit în țări capitaliste, nu și-au uitat rudele și prietenii rămași în țară. Țineau legătura cu aceștia prin scrisori, iar, imediat ce situația materială le permitea, trimiteau pachete cu diferite produse occidentale.
Cuprins:
Românii fugiți din lagărul comunist știau că, deși secretul corespondenței și al trimiterilor poștale era garantat chiar și în constituția comunistă, Securitatea confisca multe dintre scrisori și colete. Pe unele dintre scrisori doar le citeau şi le repuneau în circuit, dar pe multe altele le rețineau și nu ajungeau niciodată la destinație.
Angajații Securității nu ezitau nici să își însușească conținutul coletelor trimise din străinătate. În mod normal, dacă acestea nu conțineau produse sau obiecte interzise, ar fi trebuit să fie repuse în circulație și să ajungă la destinatari. Însă, chiar dacă majoritatea pachetelor conțineau lucruri banale, precum obiecte de îmbrăcăminte, cosmetice, produse alimentare, medicamente, pixuri, jucării, produse electronice, securiștii nu ezitau să le sustragă. Unele erau ținute pentru consumul propriu al oamenilor sistemului, în timp ce altele erau vândute prin intermediul consignațiilor.
Singura formă de comerț semi-privat din România socialistă
„În mod aproape hazliu pentru o instituţie de forţă dotată cu puteri considerabile, Securitatea nu avea capacitatea de a comercializa bunurile confiscate ilegal, fiind nevoită să le valorifice prin intermediul Consignaţiei, singura formă de comerţ semi-liber, semi-privat în Republica Socialistă România. Era magazinul unde cetăţenii lăsau spre vânzare obiecte noi sau vechi, în scopul valorificării. În acelaşi timp putea fi considerat mall-ul vremii pentru cei care căutau produse occidentale sau obiecte rare (obiecte de colecţie - monede, timbre, medalii; obiecte de artă, electronice etc.). Dacă obiectul se vindea, statul îşi oprea un comision legal de 13% iar restul banilor reveneau celui care îl pusese în vânzare”, susține Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
Pentru mulți români Consignaţia era metoda prin care puteau să valorifice diverse obiecte moştenite sau primite din străinătate. Consignaţia era locul unde puteau să vadă lucruri de care doar auziseră şi care nu existau în comerţul socialist: aparate video, casetofoane, blănuri, concentrat de supă, ţigări occidentale, băuturi alcoolice fine, gumă de mestecat şi multe altele.
„Pe lângă misiunea principală de supraveghere a societăţii şi de eliminare a eventualelor manifestări împotriva sistemului, Securitatea - în special în ultimii ani ai regimului, când Nicolae Ceauşescu avea stringentă nevoie de valută pentru plata datoriei externe şi pentru susţinerea industriei falimentare - trebuia, de asemenea, să facă rost de fonduri pentru suplimentarea bugetului pentru plata datoriei. Unităţi speciale erau implicate în contracte externe, care aduceau sume importante în valută forte. Dar securiştii nu se dădeau înapoi nici de la exploatarea modestelor colete, prin intermediul cărora cei plecaţi încercau să-şi sprijine material familia. Practic, temuta poliţie politică făcea bişniţă, strângând bani din vânzarea unor obiecte de mică valoare confiscate abuziv”, mai afirmă cei de la CNSAS.
Pachete oprite la vamă, destinatari căutați de Securitate
Instituția a desecretizat mai multe documente care arată modul în care erau urmăriți românii ce primeau scrisori și colete din străinătate. „Recent, Unitatea Specială S v-a comunicat că numiții Kohler Lothar, Kohler Manfred, Kramer Hermann, Reh Crista, Sanner Karl și Schmidt Walter din R.F.G., au transmis unui număr de 30 de persoane de pe raza județului dvs., faptul că urmează a primi pachete prin Romtrans - Oradea.
Persoanele din străinătate au solicitat destinatarilor ca, odată cu confirmarea primirii pachetelor, să comunice conținutul exact al acestora și numărul copiilor aflați în îngrijire neîncadrați în muncă. Unitatea Specială S a precizat că scrisorile respective au fost reținute din circuitul poștal. Întrucât această problemă urmează a fi analizată la conducerea D.S.S., vă rugăm să dispuneți măsuri de identificare și verificare a destinatarilor coletelor respective și să raportați rezultatele pe profile de muncă (informații interne și contraspionaj), până la data de 15.IV.1984”, se preciza într-o adresă din 24 martie 1984, semnată de general maior Aron Bordea, transmisă de către Departamentul Securității Statului (DSS) către Securitatea Dolj.
În 17 aprilie 1984, Inspectoratul Județean Dolj răspundea DSS că a identificat 29 dintre destinatarii scrisorilor și pachetelor, precizând că aceștia sunt membri activi ai cultului „Creștini după Evanghelie”. „Din verificările efectuate asupra acestora, a rezultat că numitul Aninoiu Daniel este medic stomatolog la Spitalul nr. 2 Craiova, și a fost avertizat de organele noastre în 1969, pentru activitatea mistică (disidentă), este căsătorit și are 8 copii.
De asemenea, Muntean Petre, este inginer agronom la Stațiunea Experimentală Işalnița, căsătorit, are 7 copii. Cei doi sunt lucrați în supraveghere informativă cu prioritate. Celelalte persoane sînt oameni ai muncii (strungari, mecanici, agricultori, etc.) la diferite unități socialiste din județul Dolj. Persoanele de sex feminin care apar ca destinatare sînt văduve prin deces, majoritatea dintre acestea avînd între 5–10 copii, mulți dintre ei născuți cu diferite malformații.
Unele dintre persoanele comunicate de Unitatea Specială S au mai primit asemenea pachete și în cursul anului 1983, fapt pentru care s-a solicitat la I.J. Bihor al M.I., controlul tuturor coletelor care sosesc prin Agenția Romtrans Oradea, pentru a preveni pătrunderea în țară de materiale mistico-religioase sau cu conținut necorespunzător”, a răspuns Securitatea Dolj, prin semnătura colonelului Gheorghe Lungu.
Colete cu cafea și alimente din SUA
Șeful Securității județene mai susținea că, de la Bihor, s-a comunicat faptul că astfel de colete sunt trimise de diverse persoane din Republica Federală Germania, prin intermediul firmei „Quelle”. „Conținutul acestora este identic, constând în alimente și articole igienico-sanitare, iar din documentele de transport nu rezultă cine este expeditorul. Coletele respective sunt controlate de către organele vamale, lucru cunoscut de expeditor, motiv pentru care nu se trimit materiale cu conținut necorespunzător sau mistico-religios.
În urma măsurilor informativ-operative întreprinse de către noi în rândul acestor elemente, nu rezultă că acestea ar fi primit astfel de materiale. Raportăm că vom acționa prin rețeaua informativă și celelalte mijloace ale muncii, pentru a influența și determina pe unele din aceste persoane să refuze pe viitor primirea unor astfel de pachete”, a mai susținut șeful Securității Dolj.
Securiștii din Craiova au mai descoperit faptul că, în luna iunie 1984, un număr de șase persoane domiciliate în oraș au primit din partea firmei „Mihalache” din SUA colete cu diverse alimente și afirmau că firma a intervenit la Administrația Portului Liber din Sulina - județul Tulcea, pentru a expedia pachetele anumitor persoane. În principal, în colete, erau diverse cantități de cafea, dar într-unul au fost găsite cașcaval și salam. Unii erau rude cu români care au emigrat în SUA.
„Toate produsele alimentare au fost plătite în dolari, Administrației Portului Liber din Sulina, care a onorat comenzile solicitate. Întrucât este posibil ca aceste persoane sau alte elemente de pe raza județului nostru să mai primească prin același procedeu colete cu alimente, vă rugăm a ne comunica ce se cunoaște despre acest aspect pentru a nu întreprinde măsuri care să afecteze interese ale statului nostru”, afirma colonelul Lungu într-o altă adresă transmisă Ministerului de Interne, respectiv DSS.
Pachete asigurate cu 50 de dolari
În alte situații, ofițerii din cadrul DSS transmiteau inspectoratelor județene copii după documentele de însoțire a coletelor pentru a fi verificați destinatarii acestora în scopul luării unor măsuri de antenționare. „Vă trimitem alăturat 5 xerocopii realizate după fractele (documente de însoțire - n. red.) unor colete expediate din Austria la solicitarea unei societăți (organizații) cultice din S.U.A., către persoane care domiciliază pe teritoriul județului dumneavoastră. Pentru a eluda prevederile legale privitoare la intrarea de colete în țară, la expeditor figurează nume și adrese de persoane fizice din S.U.A. Toate coletele au fost asigurate pentru suma de 50$ pentru ca în caz de pierdere sau nepredare la destinatar, expeditorul să fie despăgubit.
În strânsă cooperare cu organele vamale și prin posibilitățile muncii de securitate, este necesar să stabiliți natura legăturilor sau gradul de rudenie existent între expeditorul și destinatarul fiecărui colet. În cazul când destinatarii nu-i cunosc pe expeditori sau sunt obținute și alte date de interes operativ referitoare la aceștia, rugăm a le comunica Direcției I, care în cooperare cu Direcția a II-a vor hotărî măsurile ce vor fi luate pentru fiecare caz în parte”, se preciza într-o adresă din 3 iulie 1989, transmisă tot Securității Dolj.
Răspunsul securiștilor de la conducerea județului nu s-a lăsat așteptat. Au fost identificați patru destinatari, despre care se sușinea că sunt membri ai unor culte religioase. Una dintre acestea (Teofil Ologeanu) era pastor baptist. „Din anul 1987 cel în cauză se află în contact și verificări pe linia problemei «colete-sectă», fiind cunoscut că activează ca pastor la comunitatea baptistă din Craiova. A primit de mai multe ori colete din străinătate și chiar un autoturism ARO, aspecte despre care ne-a relatat, rezultînd că expeditorii îi sunt necunoscuți, dar reprezintă acțiuni din străinătate ale «fraților de credință». (...) Din primele verificări efectuate rezultă că cei 4 destinatari a coletelor respective, nu au rude în străinătate sau relații apropiate care ar putea fi expeditorii pachetelor respective. Conform indicațiilor U.M. 0647 București, și avînd în vedere că cele 4 persoane sînt membrii ai unor culte neoprotestante, propun ca datele respective să fie raportate la Direcția I”, se afirma în raportul Securității.
Bunuri predate la consignație prin proces-verbal
Bunurile confiscate erau predate prin intermediul unor procese-verbale către consignații, pentru a fi vândute. Într-un astfel de document, din 9 iunie 1989, se susținea că „evaluarea mărfurilor s-a făcut de către prețuitorul consignației de comun acord cu delegatul întreprinderii împuternicite prin delegație”.
„Mărfurile rămân în păstrarea la I.C.L. Universal spre valorificare timp de 60 de zile, timp în care întreprinderea predătoare va urmări dacă bunurile au fost valorificate, în vederea reducerii prețurilor sau retragerii lor. După expirarea termenului de 60 de zile de la depunere în caz de retragere în cadrul acestui termen, întreprinderea M.I. UM 0647 Buc. va suporta o taxă de 1% pe lună din prețul de vânzare. Această taxă va fi suportată și în cazul reducerii prețurilor pe perioada rămânerii în continuare a mărfurilor spre valorificare.
În cazul că pentru unele mărfuri noi la care nu se poate face proba de funcționare și se vor ivi vicii ascunse, întreprinderea depunătoare se obligă a le ridica din consignație în termen de 3 zile de la data sesizării. Decontarea sumelor realizate din vânzare se va face la 20 ale lunii următoare prin virare în contul nr. (...) Din prețul de vînzare se va reține de către I.C.L. Universal comisionul de 13%”, se preciza în procesul-verbal. Componența bunurilor predate era foarte diversă, de la jucării, alimente, îmbrăcăminte, produse de igienă personală și până la obiecte de valoare mai mare cum ar fi casetofoane sau aparate video. De exemplu, în 5 iunie 1986, erau predate consignației ICL Universal două casetofoane video confiscate, pentru care s-a stabilit un preț de 30.000 de lei bucata.
Exemple de jucării și creioane colorate confiscate de Securitate și predate la consignație pentru vânzare:
*11 (unsprezece) minisoldaţi din plastic (jucării China), h 5 cm., evaluaţi la 10 lei/buc. total 110 lei
*2 (doi) minisoldaţi din plastic (set a două bucăţi) evaluaţi la 20 lei/buc. total 40 lei
*5 (cinci) figurine din plastic reprezentând piraţi producţie China, evaluate de 25 lei/buc. total 125 lei
*2 (două) busturi plastic, producţie China, hologramă, evaluate la 25 lei/buc. total 50 lei
*2 (două) minijocuri din plastic TIC TAC TOE, TIDDLY WINKS, compuse din câte *10 piese fiecare, evaluate la 10 lei/buc. total 20 lei
*1 (una) maşinuţă plastic la baterie cu inscripţia FORCE 440, producţie Hong Kong, evaluată la 150 lei
*1 (un) minirobot din plastic, la baterie, producţie China, evaluat la 150 lei
*2 (două) jocuri din plastic BATTLESHIP şi PARKER BROTHERS producţie Hong Kong, evaluate la 100 lei/buc. total 200 lei
*1 (un) joc anatomie, brontosaur din plastic fragmentat, evaluat la 100 lei
*1 (una) jucărie minicăţel din material sintetic producţie Coreea, evaluată la 500 lei
*2 (două) truse carioca a 10 buc. fiecare evaluate la 30 lei trusa total 60 lei
*10 (zece) creioane negre H.B. evaluate la 2 lei/buc. total 20 lei.
*12 (douăsprezece) mini creioane colorate h 6 cm. SAINSBURY evaluate în total la 15 lei.
*16 (şaisprezece) pixuri din plastic simple evaluate la 5 lei/buc. total 80 lei.
