De la 1 miliard de euro la 300 de milioane. Taxa de solidaritate, redusă de coaliția PSD-PNL-UDMR, după trei întâlniri cu reprezentanții Petrom - G4 Media
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Coaliția PSD-PNL-UDMR a redus săptămâna trecută taxa de solidaritate pe care trebuie să o achite la buget companiile petroliere, după ce liderii acesteia s-au întâlnit de trei ori cu reprezentanții Petrom, cea mai mare companie de profil din România, scrie G4Media.
Cuprins:
Inițial, taxa de solidaritate era de 60% pe veniturile excedentare ale companiilor din domeniile petrolier, al extracției gazelor și cărbunelui. Aceasta a fost adoptată la finalul anului 2022 prin ordonanță de urgență, transpunând un regulament european.
Statul estima la acel moment să obțină cel puțin un miliard de euro din taxă.
Petrom a avut anul trecut un profit net de 10,3 miliarde de lei, iar în 2019, înainte de criză a realizat un câștig de 3,56 miliarde de lei, astfel că profitul excepțional generat de creșterea prețurilor după invazia Ucrainei de către Rusia a fost aproape triplu.
Petrom a anunțat însă oficial că nu va plăti această taxă, deoarece nu i se aplică. Taxa se aplica societăților care aveau cel puțin 75% din cifra de afaceri în sectoarele de extracție a țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului.
Concomitent, Uniunea Europeană a transmis că România nu poate reduce singură procentul de 75%.
Iohannis a retrimis legea, coaliția a scăzut taxa
Ulterior, legea de adoptare a ordonanței a fost retrimisă în Parlament de către președintele Klaus Iohannis în data de 13 aprilie. Conform G4Media, președintele a scris că „unele dispoziții nu sunt îndeajuns de clare”, fără să explice exact la ce articole din lege se referă.
În 2 și 3 mai, legea a trecut de camerele Parlamentului, dar într-o formă mult diluată. Conform prevederilor, Petrom va plăti doar 300 de milioane de euro ca taxă, iar Black Sea Oil & Gas va fi scutită. Aceasta nu a avut venituri înainte de pornirea producției, în vara lui 2022.
Liderii coaliției nu au explicat de ce au votat noile prevederi. Potrivit sursei citate, acestea au venit după mai multe întâlniri avute de premierul Nicolae Ciucă și șeful PSD Marcel Ciolacu cu delegații ale Petrom.
Planul de investiții în Marea Neagră, atu pentru Petrom
O primă întâlnire a premierului Ciucă cu reprezentanții Petrom a avut loc în 16 martie, odată cu semnarea unei declarații între Transgaz, Petrom și Romgaz privind încheierea contractelor de transport pentru gazele naturale, întâlnire comunicată public la acel moment.
Alte două au avut loc în 5 și 11 aprilie și nu au fost comunicate. „Precizăm că aceste întâlniri au vizat planul de investiții în proiectul Neptun Deep (din Marea Neagră – n.r.)”, conform unui răspuns al biroului de presă.
Concomitent, și Marcel Ciolacu, președinte PSD s-a întâlnit cu reprezentanții Petrom.
„M-am întâlnit în ultimul an de zile cu OMV Petrom, E.ON, ENGIE, Enel, BSOG (Black Sea Oil & Gas - n.r.) și toate celelalte mari companii străine din industria de petrol și gaze pentru că, în urma declanșării războiului din Ucraina, a trebuit să depășim împreună o criză energetică de proporții (…) În privința taxei de solidaritate, modificarea acesteia a devenit obligatorie după ce președintele Iohannis a retrimis legea în Parlament pentru reexaminare”, conform lui Ciolacu.
În privința amendamentelor, acesta spune că „soluția tehnică de modificare a legii a rezultat în urma discuțiilor și dezbaterilor din comisiile de specialitate în care, ca de obicei, au fost ascultate și argumentele industriei”.
„Războiul” Schengen cu Austria
Petrom este deținută de către grupul austriac OMV în proporție de 51%.
România a avut la finalul anului trecut un conflict diplomatic cu Austria, care s-a opus intrării țării noastre în spațiul Schengen, argumentând că migranții ilegali trec prin România.
Țara noastră respectă încă din 2011 condițiile tehnice de aderare.
Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, a afirmat că România pierde 200 de milioane de euro lunar din cauza neaderării la Schengen, iar în 11 ani pierderile au cumulat 25 de miliarde de euro.
Odată cu intrarea în spațiul Schengen nu se mai fac controale în vămi, iar viteza exporturilor ar crește.
