La Jocurile Mondiale ale Roboţilor Umanoizi, organizat la Beijing luna trecută, roboţii au sărit, au boxat şi au dansat. Unii dintre ei au alergat chiar mai repede decât Usain Bolt pe distanţa de 100 de metri. Spectatorii au aplaudat capacităţile tot mai bune ale maşinilor, dar şi împiedicările lor demne de meme, comentează Reuters.
Cuprins:
La două zile după încheierea evenimentului, ziarul oficial al armatei chineze a tras propriile concluzii. Publicaţia i-a îndemnat pe cercetători să accelereze transferul tehnologiilor de ultimă generaţie din laboratoare către poligoanele de antrenament militar pentru „luptătorii” roboți.
Instituţiile chineze din domeniul militar își intensifică cercetarea privind utilizările militare ale roboților umanoizi, cu accent pe eventuala lor desfăşurare pe timp de război.
Instituţiile militare testează roboţii umanoizi în raport cu cerinţele de pe câmpul de luptă, inclusiv cum ar putea funcţiona alături de trupe umane. Cercetările în acest sens au luat avânt în ultimii doi ani.
Cercetările chineze în domeniul apărării robotizate subliniază cât de rapid evoluează tehnologiile militare la nivel global. În războiul ruso-ucrainean, dronele semiautonome care utilizează inteligenţa artificială pentru navigaţie şi ţintire au transformat operaţiunile de recunoaştere şi atac, în timp ce roboţii transportă provizii şi recuperează răniţii.
Reuters a documentat anterior eforturile Chinei de a învăţa din războiul ruso-ucrainean, cel mai sângeros conflict armat din Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial.
„A merge acolo unde nu vrem ca oamenii să meargă este unul dintre cele mai convingătoare motive pentru a dezvolta roboţi”, spune Dennis Hong, profesor de inginerie mecanică şi aerospaţială la UCLA. „Dacă pierderea unui robot înseamnă evitarea pierderii unei vieţi umane, atunci robotul poate deveni sacrificabil”, adaugă profesorul.
Totuși, roboţii consumă multă energie şi sunt nesiguri deocamdată în afara demonstraţiilor controlate. Mediile de luptă prezintă numeroase variabile şi pot pune la încercare abilităţile roboţilor în moduri imprevizibile, semnalează Aaron Johnson, profesor de inginerie mecanică la Universitatea Carnegie Mellon.
Ministerul chinez al Apărării şi Universitatea Naţională de Tehnologie a Apărării (NUDT), principala instituţie de cercetare a Armatei Populare de Eliberare (PLA - armata chineză), nu au răspuns la solicitările de comentarii adresate de Reuters privind aplicaţiile militare ale roboţilor umanoizi.
Reuters nu a găsit deocamdată dovezi că Beijingul ar fi desfăşurat vreun robot umanoid înarmat în cadrul vreunei unităţi operaţionale a armatei chineze.