Deputatul Nicolicea, proiect ca să se privatizeze integral medicina legală. Institutele de medicină legală, în pericol de desființare?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În plin caz Caracal există o dispută subterană în lumea medicinii legale. Unii specialiști spun că privatizarea va aduce și mai multe probleme de credibilitate cu privire la expertizele medico-legale.
Cuprins:
Hai să luăm cazul de la Caracal. Chiar și Institutul Național de Medicină Legal, care este subordonat doar Ministerului Sănătății, a dat un rezultat și lumea tot îl contestă. D-apăi dacă era un laborator privatizat? Cu legea asta practic desființează institutele Medicul Flaviu Lesnic
- Proiectul legislativ depus la Senat, de deputatul PSD Eugen Nicolicea, prevede liberalizarea profesiei de medic legist, dar și privatizarea institutelor de medicină legală, inclusiv Institutul Național de Medicină Legală ”Mina Minovici”, care ar urma să funcționeze prin parteneriate public-privat.
- Inițiativa a stârnit numeroase controverse în breaslă.
- Medicii nu ar mai fi angajați ai institutelor, ci părți în parteneriatele public-private, jucând pe o piață complet liberă.
- Consiliul Superior de Medicină Legală se opune vehement proiectului și acuză că la realizarea acestuia nu a fost implicat corpul profesional.
- Nici comisia de medicină legală a Ministerului Sănătății nu ar fi fost consultată.
- Textul legislativ ridică semne mari de întrebare cu privire la posibilitatea de supraviețuire a instituțiilor publice de medicină legală și la capacitatea lor de a reține cei mai buni specialiști și resurse, pentru a le pune în slujba cetățenilor - indiferent de mijloacele financiare ale acestora.
În 1892, Mina Minovici se întorcea în țară, după studii postdoctorale în medicina legală la Paris, și înființa Morga Orașului.
Șase ani mai târziu, Morga Orașului devenea Institutul Național de Medicină Legală, primul institut de acest fel din întreaga lume și primul nod din ceea ce avea să devină o rețeaua națională de medicină legală, în care sunt prinse astăzi mai multe institute și servicii.
La acel moment, România avea printre cele mai performante tehnologii de laborator din Europa, mai ales în domeniul toxicologiei.
”O creație a științei, în nemijlocitul serviciu al societății”, își numea Minovici moștenirea în 1924.
La 127 de ani de la întoarcerea lui Minovici în țară, o lege nouă vine să reconfigureze din temelii întreaga rețea.
Iar legiștii, deși de acord cu bună parte din prevederi, avertizează că institutele de medicină legală sunt în pericol de desființare.
Și inițiatorii legii și criticii ei sunt de acord cu un lucru: legislația privind medicina legală trebuie actualizată, pentru a alinia o serie de acte normative cu legislația europeană. Dar consensul se oprește aici.
Cum și cât din lege trebuie schimbat sunt întrebările care generează conflicte.
Cum a arătat și cazul Caracal, medicina legală este o profesie esențială în justiție
Medicina legală este esențială în stabilirea adevărului, cu probe științific, în cazuri de crimă, viol și alte cauze penale și nu numai.
Experții medico-legali furnizează probe pentru poliție, procurori, instanțe judecătorești, dar și în cauze civile.
Proiectul de lege depus de deputatul Eugen Nicolicea reconfigurează în întregime profesia, care ar merge radical spre liberalizare și privatizare, pentru care ar împrumuta un model din Marea Britanie (o țară cu un sistem juridic semnificativ diferit, bazat mult pe precedente).
”Nu putem clasifica decât ca rea intenție dorința de a răsturna din temelii principiile pe baza cărora funcționează specialitatea noastră de 125 de ani”, spune un punct de vedere asupra legii, emis de Consiliul Superior de Medicină Legală.
”Vorbim de un brand românesc, instituția de medicină legală care a fost după anii 1900 generalizată în toate țările Europei, cu o singură excepție: Regatul Unit, exact modelul ce se dorește să fie implementat la noi în țară”, continuă raportul asumat de Consiliul Superior de Medicină Legală și de comisia de specialitate a Ministerului Sănătății.
Ce schimbă legea și de ce sunt în pericol institutele
Legiștii nu vor mai fi angajați ai institutelor de medicină legală sau serviciilor de medicină legală din țară. În schimb, un expert medico-legal își va putea desfășura activitatea numai într-un cabinet individual, societate civilă profesională sau societate profesională cu răspundere limitată, alături de alți colegi
La o primă vedere, legiștii ar urma calea luată deja de dentiști sau medicii de familie. Ce nu e deloc la fel de clar este ce se întâmplă cu instituțiile în care erau aceștia integrați.
La intrarea în vigoare a legii, toți legiștii angajați în instituții publice - institute, servicii sau cabinete de medicină legală - vor încheia contracte de parteneriat cu instituția angajatoare, în cadrul unui parteneriat public-privat instituțional, spune art. 77 din textul de lege.
Obiectul contractului îl va reprezenta efectuarea de constatări și expertize medico-legale, cu un volum de muncă egal cu volumul mediu anual desfășurat în ultimii trei ani.
Cu alte cuvinte, acest articol din lege vrea să reglementeze, până la virgulă, contracte ulterioare legii între entități publice și private, ceea ce contravine însăși ideii de liberalizare anunțate.
În fapt, odată ce privatizează întregul sistem, statul nu le poate impune medicilor cu cine să semneze sau nu contracte.
Statul va deține 90% din societatea profesională medico-legală constituită prin contractul de parteneriat public-privat.
În loc de salarii, medicii din aceste parteneriate vor primi lunar bugete de practică, livrate însă tot din fondurile alocate pentru salarizare de Ministerul Sănătății.
Independența medicului legist. Ce obstacole sunt încă
Primul scop declarat al legii este independența medicului legist.
”Structura ierarhizată a sistemului de expertiză medico-legală oficială oficială contravine principiului independenței justiției și experților”, arată expunerea de motive.
În prezent, expertizele medico-legale și rapoarte legiștilor trebuie să treacă pe la comisiile de avizare din institute. Deși în aceste comisii nu lucrează experți cu un grad superior celor care au făcut expertizele, iar oamenii din comisie nu fac propriile expertize, aceștia trebuie să avizeze documentele colegilor.
Inițiatorii legii vorbesc de control administrativ asupra expertizelor medico-legale, ”ceea ce contravine principiului independenței experților”.
Odată cu privatizarea, legiștii vor răspunde direct de fiecare raport sau expertiză pe care o semnează. Răspunderea le va aparține direct lor, nu ca până acum, instituției publice angajatoare.
Legiștii care fac (și) expertize în privat, ca experți-parte în diferite procese, sunt de acord cu modificarea legislației în sensul liberalizării, spune medicul Flaviu Lesnic:
”Dar suntem o mânuță...Noi suntem 200 de medici legiști în țară, și doar 15-20 ar vrea să se descentralizeze activitatea de medicină legală. Eu unul sunt de acord cu independența reală a legistului, cu răspunderea directă și competitivitatea legiștilor.
Dar nu sunt de acord cu totala distrugere a rețelei de medicină legală. Totuși, statul are nevoie să aibă un control asupra anumitor domenii-cheie, adică eu, ca medic, nu pot să fac un laborator de genetică medico-legală sau de antropologie, investiția ar fi uriașă, sau de toxicologie medico-legală.”.
”Legea este prea radicală pentru vremurile noastre. Avem niște oameni, niște chimiști, niște laboratoare de genetică, de antropologie, de toxicologie - și ele trebuie prinse undeva, nu poți să privatizezi tot. Trebuie să rămână un schelet pe care tu să vii, ca medic legist. De fapt, ce doream noi? Independența medicului legist, punct. Dar independența nu se poate face cu distrugerea anumitor structuri vitale”, spune Flaviu Lesnic, medic legist.
Legist: ”Cu legea asta practic desființează institutele”
Lesnic crede că există și riscul ca expertizele să fie mai puțin credibile. El de exemplu cazul de la Caracal, când au apărut suspiciuni, deși INML e cel mai cunoscut și respectat institut.
Consiliul Superior de Medicină Legală se opune vehement legii propuse de deputatul Eugen Nicolicea.
Reuniți în ședință la 29 iulie, membrii Consiliului își exprimă într-un document oficial dezacordul față de noul proiect legislativ, care ar duce la ”desființarea instituțiilor medico-legale de stat și a fost promovat în adoptare parlamentară fără consultarea corpului profesional medico-legal și a ministerelor beneficiare”.
”Legislația propusă este brutală, fără considerație deplină față de cetățeanul lipsit de posibilități financiare, și încarcă justiția românească cu cheltuieli publice nejustificate rezultate din costuri private”, scrie în raportul Consiliului Superior de Medicină Legală, semnat de președintele consiliului: prof. dr. George Curcă, și de președintele comisiei din MS, prof. Dr. Călin Scripcaru.
Consiliul Superior de Medicină Legală se opune legii: ”Autopsiile medico-legale nu trebuie să iasă din sistemul de stat”
Consiliul Superior de Medicină Legală este cel care coordonează în prezent medicina legală în România și este format din directorii institutelor de medicină legală, profesorii de medicină legală, reprezentanți din ministerele direct interesate și încă trei medici legiști, din diferite servicii județene de medicină legală.
Potrivit noii legii, rolul acestui Consiliu, care nu a fost implicat în redactarea legii, ar fi luat de noua Asociație a Experților Medico-Legali din România, care va putea inclusiv atesta sau retrage calitate de expert medico-legal.
Spre deosebire de Consiliu, în AEMLR vor fi incluși toți experții medico-legali autorizați la zi în România.
Într-un document trimis către Consiliul Suprem de Apărare al Țării, legiștii atrag atenția asupra pericolului reprezentat de realizarea autopsiilor într-un sistem total privatizat.
”Autopsia medico-legală constituie și o problemă de sănătate publică, motiv pentru care efectuarea acestei activități trebuie să rămână în instituțiile statului care au responsabilitate privind prevenția bolilor transmisibile”, argumentează Consiliul legiștilor, în adresa către CSAT.
Doar anul trecut au fost făcute peste 24.000 de autopsii în rețeaua de medicină legală, din care peste 9.000 cu cauze necunoscute ale decesului. 1675 s-au dovedit a fi infecții pulmonare grave, inclusiv tuberculoză.
