Deputatul PNL Dan Motreanu cere Guvernului să protejeze terenurile agricole de cumpărătorii străini

Deputatul PNL Dan Motreanu a cerut Guvernului să solicite UE amânarea acestui moment pana când fermierii romani vor putea face faţă concurenţei străine.
Vicepreşedintele PNL a adresat astăzi o solicitare Ministerului Agriculturii căruia i-a cerut să obţină o derogare de la Tratatul de aderare, astfel încât străinii să aibă liber la terenurile noastre abia peste trei ani.
”Trebuie să constatăm că în cei 7 ani de „graţie” nu au avut loc schimbări spectaculoase în ceea ce priveşte clarificarea statutului proprietăţii, nu s-a rezolvat problema cadastrului şi nici înscrierea în cartea funciară pentru o mare parte din suprafeţele de teren. Mai mult, s-a menţinut , aproape ca la momentul aderării, aceeaşi majoră discrepanţă între valoarea pe hectar din România şi alte state membre. (…)”, spune fostul ministrul al agriculturii.Din analiza datelor statistice prezentate anterior se observă că deja o parte importantă a terenurilor agricole este deţinută de cetăţenii străini, ceea ce arată că există un interes în acest sens. ”Preţurile actuale ale terenurilor agricole sunt relativ mari în raport cu puterea de cumpărare, iar sprijinul acordat este mult sub cel mediu primit de fermierii din alte tari UE. Un alt risc care ar putea interveni, este acela în care o parte din investitorii străini să folosească această oportunitate doar pentru a crea o piaţă speculativă cu terenurile agricole în România, ceea ce ar pune în pericol securitatea agricolă a statului român”, adaugă liberalul.
Într-o situaţie identică s-au aflat alte ţări precum Ungaria, Letonia, Lituania şi Slovacia. ”Este drept că acestea au avut prin tratat posibilitatea ca după perioada de tranziţie aceasta să poată fi prelungită doar o singură dată, pentru o perioadă de maximum trei ani, dar argumentele prezentate autorităţilor europene sunt aproape identice cu cele din realitatea românească, surprinse şi în această întrebare. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că Polonia a obţinut o perioadă tranzitorie de 12 ani şi nici că România a susţinut demersul acestor ţări. Statul român, regăsindu-se într-o speţă similară, ar trebui să beneficieze de acelaşi  sprijin din partea ţărilor partenere pe care le-a sprijinit”, subliniază Motreanu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE