România se află în fața unui moment de cotitură pentru infrastructura rutieră, având șansa matematică de a bifa un record absolut în istoria transporturilor din țară. Un document de lucru al Ministerului Transporturilor arată că 15 porțiuni de autostradă și drumuri expres, însumând 233,59 de kilometri, au ca țintă deschiderea traficului până la finalul anului 2026. Totuși, realitatea din teren, analizată de experții independenți, arată că entuziasmul oficialilor se lovește de riscuri tehnice majore, noduri lipsă și o bombă cu ceas legată de finanțare.
Cuprins:
Autostrada A7 concentrează cele mai multe speranțe, dar și cele mai mari presiuni logistice din acest an. Tronsonul dintre Focșani și Bacău, în special Lotul 3 (Răcăciuni - Bacău, 21,52 km), are cea mai clară șansă de a fi finalizat până la sfârșitul lunii august. Sursa de finanțare reprezintă însă principalul punct critic pentru continuarea lucrărilor la capacitate maximă pe restul loturilor, se arată într-un document al Ministerului Transporturilor publicat de News.ro.
„PNRR se termină în august. În PNRR este până la Bacău”, avertizează Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructură (API). După această dată, restul șantierelor vor depinde exclusiv de capacitatea statului de a asigura alte surse rapide de finanțare, riscând, în caz contrar, blocaje administrative severe.
În timp ce segmentul Domnești Târg - Răcăciuni (Lotul 2, 25,50 km) ar putea fi inaugurat într-un scenariu optimist de final de an, loturile de pe tronsonul Bacău - Pașcani au șanse mult mai mici să fie gata în acest calendar, existând riscul tehnic ca deschiderea lor să alunece spre primăvara anului viitor. Este vorba despre:
Bucureștenii ar putea respira mai ușurați pe final de an, însă deblocarea traficului pe Autostrada de Centură A0 Nord se va face doar parțial. Deși infrastructura pe Lotul 4 (4,47 km) este finalizată, constructorii se confruntă cu paradoxul proiectelor izolate. Lotul este descris de reprezentanții API drept un „muzeu” – o bucată de autostradă gata realizată fizic, dar complet inutilizabilă din cauza întârzierilor de pe loturile vecine și a lipsei conexiunilor funcționale.
Pe Lotul 1 (17,5 km), autoritățile mizează pe o deschidere parțială între DN1A și DN1 la finalul verii, urmând ca finalizarea completă să aibă loc în noiembrie-decembrie. Totuși, deschiderea integrală de pe Autostrada A0 rămâne sub semnul întrebării din cauza Lotului 3 (8,6 km), care înregistrează întârzieri tehnice pe șantier.
Pe Autostrada Transilvania, constructorii livrează progrese pe segmente cheie, însă relieful accidentat și problemele geotehnice au forțat reconfigurări masive de traseu. Pe segmentul Nădășel - Zimbor - Poarta Sălajului, lucrările au fost preluate de constructori turci pe zone afectate de alunecări de teren. Dacă mobilizarea din teren rămâne ridicată, deschiderea subsecțiunilor 3A2 (Nădelu - Mihăești) și 3B1 (Mihăești - Zimbor), care totalizează 24,58 km, ar putea avea loc în noiembrie sau decembrie.
O certitudine mai mare apare pe tronsonul Zimbor - Poarta Sălajului (12,24 km), considerat printre cele mai avansate proiecte din regiune, unde au mai rămas de rezolvat doar câteva puncte sensibile înainte de recepție.
O surpriză plăcută vine de pe secțiunea Suplacu de Barcău - Chiribiş (26,35 km). Deși termenul inițial a fost depășit, constructorul are șanse reale să închidă lucrările în această toamnă, oferind un semnal pozitiv pentru primul său contract major de infrastructură din România.
O altă inaugurare certă, dar marcată de o întârziere majoră de doi ani din cauza problemelor tehnice de pe traseu, este cea a Drumului Expres Brăila - Galați (10,77 km). Proiectul care trebuia finalizat în trecut va fi dat în circulație pe finalul acestui an, făcând legătura rapidă între cele două mari orașe din estul țării.
Această accelerare masivă a șantierelor din ultimii doi ani vine după un deceniu de evoluții extrem de oscilante în infrastructura românească:
Dacă autoritățile și constructorii vor depăși blocajele legate de finanțarea post-PNRR și complexitatea tehnică a nodurilor rutiere, România poate încheia anul cu o rețea de drumuri rapide complet transformată.