Deşi au primit despăgubiri în valoare de 18.000.000 €, nepoţii Mariei Tănase trăiesc în sărăcie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Au moştenit milioane de euro, dar locuiesc in blocuri sărăcăcioase. E vorba despre nepoţii Mariei Tănase, cărora Primăria le-a băgat in conturi, in urmă cu o săptămână, 9 milioane de euro, alte nouă urmand să le fie virate anul viitor. Banii reprezintă contravaloarea unui teren aflat în Parcul Tineretului din Bucureşti.
Pentru a afla istoria “minei de aur” pe care au moştenit-o rudele Mariei Tănase, am stat de vorbă cu Ioan şi Ştefan Tănase, doi dintre cei şase nepoţi ai cântăreţei. Ei sunt acum bătrâni şi trăiesc în Capitală, unul în Berceni, celălalt în Rahova, în blocuri sărăcăcioase. Cei doi, care au câştigat recent în instanţă contravaloarea moştenirii ce li se cuvenea de la artistă, au vorbit despre bani doar cu condiţia de a nu fi fotografiaţi, pentru a nu cădea pradă infractorilor. “Ne-am luptat 10 ani să recuperăm această moştenire lăsată de bunicul nostru, tatăl mătuşii, Maria Tănase.
Nu vrem, la bătrâneţe, să ne fie tăiate gâturile de vecini, crezând că avem milioane de euro în casă”, ne-au spus cei doi bărbaţi. Dan Mihai Duţu, avocatul celor şase moştenitori, trei copii ai fratelui Mariei Tănase, precum şi cei trei ai surorii cântăreţei, ne-a declarat: “În anul 1920, Ion Tănase, bunicul clienţilor mei şi tatăl Mariei Tănase, a cumpărat un teren în suprafaţă de 6 hectare în strada Fundătura Livedea cu Duzi, folosit pentru legumicultură. Din acest teren, în anii de după război rămăseseră în proprietatea familiei Tănase circa trei hectare şi jumătate”.
Au început lupta cu statul încă din 1990
Apărătorul ne-a explicat că pământul, aflat pe locul în care azi e Parcul Tineretului, a fost donat de Ion Tănase celor trei copii ai săi, printre care şi Maria Tănase. La moartea artistei, lotul ei a fost moştenit de sora şi de fratele său. În 1985 şi 1986 pământul a fost naţionalizat. Tot atunci, casa părintească a marii artiste a muzicii româneşti a fost dărâmată cu buldozerul. După Revoluţie, în 1990, cei şase copii ai fratelui şi surorii Mariei Tănase au făcut cerere de retrocedare a celor peste trei hectare de teren, iar în urma refuzului autorităţilor, în 1999, au deschis proces. După 10 ani de judecată, în mai 2009, au învins Primăria Capitalei şi au câştigat definitiv despăgubiri de 67.270.724 de lei, adică aproape 16 milioane de euro, la care s-au adăugat penalităţi şi cheltuieli de executare de încă două milioane de euro. În urmă cu o săptămână, bătrânii au primit în conturi jumătate din bani.
Artista a luat o fată de suflet
Dacă în carieră Maria Tănase a cunoscut succesul, viaţa particulară i-a fost umbrită de faptul că nu a putut avea copii. În 1960, a luat alături de ea o fată săracă din Banat, pe Minodora Nemeş (foto), care avea 17 ani şi de care a avut grijă timp de trei ani, până când artista a murit. Într- un interviu, Minodora, pe care Maria a remarcat-o cântând pe o scenă din Caransebeş, spunea despre artistă că s-a îngrijit de ea ca un adevărat părinte: “În 1963, înainte de a muri, doamna Maria a dat telefon la cabinetul ministrului Bodnăraş, spunându- i acestuia: «Vă rog să o ajutaţi cum puteţi pe această fată, nu vreau să o las pe drumuri»”. După ce artista a murit, Minodora a sunat la acelaşi cabinet. I s-a repartizat o garsonieră în Drumul Taberei şi a fost angajată la Orchestra “Barbu Lăutarul” a Filarmonicii George Enescu. Minodora Nemeş a plecat din România după 10 ani de la moartea artistei, ca să cânte muzică populară într-un restaurant din Chicago, unde s-a şi stabilit.
Acesta e testamentul Mariei Tănase
“Las toată averea mea mobilă... surorii mele Aurica Tănase şi soţului meu Clerah Sachelarie... pe care- i rog să ia hotărâri numai împreună privind averea rămasă. Dacă fratelui meu Ştefan François Tănase îi va face plăcere vreun obiect, indiferent de valoarea lui, rog pe sora mea şi s
oţul meu să i-l dăruiască spre caldă şi duioasă amintire... Nepoţilor mei, celor trei copii ai fratelui meu şi celor trei copii ai surorii mele, le las toată dragostea mea de mamă”.
Cine a fost Maria Tănase
Maria Tănase a fost una dintre cele mai mari cântăreţe pe care le-a avut România. S-a născut în Bucureşti, în anul 1913, şi a murit, la 50 de ani, în 1963, răpusă de cancer la sân. Maria Tănase a devenit cunoscută cu “Ciuleandra”, celebrul “Blestem - Cine iubeşte şi lasă”, “Bun e vinul ghiurghiuliu” sau “Aseară ţi- am luat basma”. Artista a înregistrat albume chiar şi la Londra sau la studiourile Columbia din Viena, la numai 24 de ani.
