În plus, câți dintre noi nu am avut o cheltuială neprevăzută? De la o ofertă de nerefuzat pentru un produs îndelung urmărit, la un impuls emoțional care ne-a făcut să cumpărăm un lucru de care nu aveam neapărată nevoie, dar ni-l doream cu adevărat. Este în regulă să vrei mai mult, este normal să îți trăiești viața făcând lucrurile care îți plac și care te fac fericit.
Datoriile nu sunt ceva de speriat atât timp cât am calculat cu grijă înainte posibilitatea returnării în timp util asumei de bani împrumutată. Așa, fiecare lună înseamnă restituirea unei sume mai mici, un nou stil de viață și o gestionare mai atentă a resurselor, pentru a putea returna întreaga datorie. Lucru care ne dă statutul de datornic de bună credință și ne face și pe noi, dar și pe instituția creditoare, să fim convinși că și pe viitor vom putea fi parteneri.
Dar, se întâmplă ca socotelile inițiale să nu corespundă cu realitatea, să nu reușim să ne adaptăm viața și nevoile, iar datoriile să devină încet, încet, o povară greu de dus. Iar pașii firești care urmează sunt neplata la timp, amânarea la nesfârșit, refinanțarea, renegocierea și, în final, executarea silită. Acest lucru este de nedorit pentru toată lumea implicată. Și implică și costuri suplimentare pe care le suportă tot persoana care are datoria.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_80e7c7765fb1056ba212bdadc8bd4387.jpg)
Cei de la KRUK România ne-au dat un exemplu despre cum se poate ajunge la situația nedorită de executare silită a unui credit neplătit la timp.
‘Un client a contractat un credit de nevoi personale de la o bancă. Dacă acesta nu a mai plătit ratele o perioadă mai lungă de trei luni, banca reziliază contractul de credit ca urmare a nerespectării condiţiilor contractuale de către client. Astfel, declară creditul scadent anticipat şi cesionează creanţa către KRUK, sau orice altă firmă de colectare creanţe. După momentul intervenirii cesiunii de creanţă, KRUK încearcă să recupereze iniţial datoria pe cale amiabilă. În cazul în care clientul refuză să plătească, după epuizarea tuturor opţiunilor de colectare a datoriei pe cale amiabilă, KRUK poate demara procedurile de executare silită, prin intermediul unui executor judecătoresc.
De cele mai multe ori, situația unei datorii se rezolvă prin negociere directă între creditor sau administratorul creanțelor și persoana creditată. Iar acum, în preajma Sărbătorilor, echipa KRUK le oferă clienţilor care doresc să își achite datoriile în Euro, posibilitatea de a face plata ratelor la un curs preferenţial, de 5 lei pentru 1 Euro. Este un ajutor binevenit de Crăciun. Persoanele cu datorii au posibilitatea de a şi le achita pe cale amiabilă, în rate. În cazul în care aceştia refuză, nu au posibilitatea financiară să achite în integralitate creanţa datorată, ori nu doresc sau nu sunt interesaţi să o achite, riscă să fie executaţi silit. Atunci când instanţa încuviinţează demararea procedurii executării silite, clientul va plăti atât creanţa aferentă contractului cesionat, cât şi costurile aferente procesului de executare (minim câteva sute de lei). Costurile care stau la baza executării silite sunt reprezentate de taxa judiciară de timbru pentru încuviinţarea executării silite, onorariul biroului executorului judecătoresc, taxa privind executarea bunurilor mobile şi imobile, onorariul avocaţial. Adică bani în plus, adăugați datoriei inițiale.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3ba40581a635ebc0f2895c7b40a65972.jpg)
Așa că, plătiți-vă datoriile la timp!
KRUK România este, gestionează portofolii de creanţele neperformante cesionate sau externalizate de creditorii care l-au împuternicit în mod expres pentru activităţi de recuperare creanţe pe teritoriul României şi menţine relaţiile cu toţi cei implicaţi în procesul de colectare creanţe pe cale juridică: clientul, creditorul, avocaţii părţilor, executorii judecătoreşti, instituţiile publice şi private, în vederea soluţionării favorabile tuturor celor implicaţi în astfel de situaţii financiare dificile.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_9870e4e68948c035c74bfab379afd89d.jpg)

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_59806a1dea205ffb6cf1ed78599a8caf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_dbe2a697e2c409e50cd723de0e1cd219.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_4ff952718340ff558da646d74fc34ea6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_90e389703dffd3b2447298862905ca39.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_ce021469ae9e6ca3e7c95024e186973a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_f7488ef15e8f4169559c7d48e79a801c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_8d3a6a6473fe3a6ed49620b41669874c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_c13f39c55b0e1835a5d444e64f5c2748.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.