Directorul Muzeului Național de Istorie a anunțat când își dă demisia după furtul tezaurului dacic din Olanda

„Evident sunt un țap ispășitor, în condițiile în care sunt acuzat că a avut loc o explozie, că s-a intrat într-o clădire de beton armat care avea toate elementele de securitate necesare”, a spus Târnoveanu, după audierile din Comisia de Cultură a Camerei Deputaților, potrivit Agerpres.

Referitor la durata de 6 luni a expoziției de la muzeul Drents din Olanda, acolo unde a fost trimisă comoara din România, directorul MNIR a spus că durata a fost decisă pe baza „vizibilității și a efortului pentru organizarea ei”.

„Niciun muzeu nu este imun la atac. Orice muzeu deschis publicului trece prin multe riscuri. Pentru aceasta am și luat măsurile pe care le-am putut lua, cu resursele pe care le-am avut. Și dacă cineva dorește să vadă ce măsuri de protecție suplimentară s-au luat, există posibilitatea să vă documentați. În acest moment, cu resursele pe care le avem, gradul de securitate ar fi corespunzător, ceea ce îmi permite să țin instituția deschisă publicului”, a afirmat directorul MNIR.

Întrebat dacă are de gând să demisioneze după furtul comorilor expuse la Muzeul Drents, el a spus: „Îmi voi da demisia la momentul oportun”.

Fosta ministră PNL a Culturii, Raluca Turcan, a spus că asigurarea securității exponatelor s-a făcut prin contractul dintre Muzeului Național de Istorie și Muzeul Drents din Olanda și a susținut că singura instituție românească implicată a fost chiar instituția condusă de Ernest Oberländer-Târnoveanu, adică MNIR.

Recomandări

Călin Georgescu, dus la Parchetul General. A fost blocat în trafic, în București

Documentul obținut de Libertatea care, potrivit PNL, arată că nu era necesar HG, așa cum acuză PSD

Exponatele au fost duse la Muzeul Drents în luna iulie 2024 în baza unui proiect inițiat de Muzeul Național de Istorie. La acel moment, politiciana PNL conducea Ministerul Culturii.

S-au furat coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur, în trei minute. Un prim suspect, filmat de o cameră

O explozie a avut loc la Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde se afla și tezaurul dacic românesc, în noaptea de vineri spre sâmbătă, 24/25 ianuarie, și au fost furate patru piese din expoziție: 3 brățări dacice și Coiful dacic de la Coțofenești. Muzeul nu era păzit de nimeni. Totul s-a petrecut în trei minute, spun autoritățile olandeze.

Poliția locală a difuzat pe 25 ianuarie primele imagini video de la jaful din Muzeul Drents. Secvențele de pe o cameră de supraveghere au arătat că cel puțin trei persoane deschid o ușă, apoi are loc explozia.

Recomandări

Ce acuzații sunt în dosarul în care Călin Georgescu a fost adus cu mandat la Parchet: „Idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe”

Potrivit De Telegraaf, poliția are indicii și face progrese în ancheta privind spectaculosul furt al obiectelor de aur din Muzeul Drents. Indiciile se referă la mașinile de evadare și la investigațiile din muzeu asupra persoanelor suspecte. De asemenea, nu este exclusă varianta ca printre implicați să fie și români.

Cel puțin trei persoane ar fi fost implicate în jaf, dar este posibil ca acestea să fi fost ajutate de un complice.

Un prim suspect a fost filmat de o cameră de supraveghere, potrivit imaginilor difuzate de Libertatea.

Renumitul clan Remmo din Germania, o familie de origine libanezo-kurdă, care a mai dat spargeri răsunătoare la muzee în ultimii ani, ar putea fi implicată în furtul comorilor dacice de aur din Olanda.

Știrea zilei: Călin Georgescu, sub control judiciar pentru 60 de zile. Urmărește subiectul pe Libertatea.ro!  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro