DNA, despre modificările Codului de procedură penală: Filmarea unui viol nu mai este probă dacă nu e făcută de una dintre părțile din dosar

Procurorii DNA au evaluat care ar fi impactul modificărilor aduse Codului de procedură penală asupra investigațiilor penale, în situația în care aceste modificări vor intra în vigoare.

Analizând articolul 139 din Codul de procedură penală în varianta modificată în Parlament, procurorii DNA au constatat că eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor va îngreuna dovedirea infracțiunilor.

Articolul 139, alineatul 3 stabilește că ”înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți și de subiecții procesuali principali, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții”, eliminându-se astfel posibilitatea de a folosi ca probe orice alte înregistrări dacă nu sunt interzise de lege.

”Spre exemplu, dacă o persoană filmează un viol sau momentul în care o persoană primește mita, acea filmare nu va putea fi folosită ca probă pentru că filmarea nu este realizată de una din părțile din dosar”, atenționează procurorii DNA.

Prin această modalitate, susțin procurorii DNA, se elimină un mijloc de probă important, fiind încălcat articolul 131, alineatul 1 Constituție privind ordinea de drept și interesele generale ale societății.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Modificarea articolului 83 din Codul de procedură penală face ca suspectul și inculpatul să aibă dreptul să asiste la audierile martorilor. Procurorii susțin că, dacă s-ar aplica această dispoziție, martorii vor fi intimidați de prezența autorului infracțiunii, mai ales în situațiile în care se află în relație de subordonare față de acesta, cum se întâmplă în situația infracțiunilor de abuz în serviciu și corupție.

În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, ”garanție absolut suficientă pentru dreptul la apărare al persoanei cercetate”, precizează procurorii DNA.

Articolul 83 litera b1, în varianta modificată, prevede că inculpatul are dreptul să fie anunțat despre data și ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi și libertăți. Astfel, toată urmărirea penală se va efectua în prezența inculpatului, inclusiv audierea părților vătămate, părților civile, efectuarea unor percheziții sau alte acte.

Spre exemplu, procurorul va trebui să îi spună inculpatului despre faptul că va efectua o percheziție domiciliară la un alt inculpat sau la o altă persoană, fără a exista nicio garanție de păstrare a confidențialității.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

”Sunt contrazise orice principii elementare ale investigației penale prealabile judecații, transformându-se activitatea de investigație penală într-o activitate publică și lipsită de orice confidențialitate”, susțin procurorii DNA.

Mai mult, potrivit DNA, este încălcat articolul 21, alineatul 3 din Constituție, referitor la dreptul la un proces echitabil, în condițiile în care persoana vătămată sau partea civilă nu beneficiază de un drept similar.

”Prevederea nu era necesară, în condițiile în care în reglementarea actuală avocatul suspectului/ inculpatului poate participa la toate actele de urmărire penală, la fel ca avocatul părții civile, iar prin această reglementare se face mai dificilă obținerea de mărturii corespunzătoare adevărului din partea unor persoane care, deși nu se află în situațiile strict prevăzute de lege pentru acordarea unor măsuri de protecție, pot fi intimidate de prezența suspectului/inculpatului. Această consecință poate aduce atingere art. 131 alin. (1) din Constituția României potrivit căruia, în activitatea judiciară, Ministerul Public apără ordinea de drept, întrucât face mai dificilă sarcina procurorilor de a apăra ordinea de drept prin investigarea infracțiunilor comise”, mai spun procurorii DNA.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

DNA a prezentat mai multe articole din Codul de procedură penală care au fost modificate și care vor duce la îngreunarea anchetelor desfășurate de procurori.

• Urmărirea penală in rem va putea dura doar maximum un an, după care dosarul se trimite în judecată. Dacă procurorii nu au strâns suficiente dovezi încât să treacă la faptă pe numele unei persoane, dosarul se clasează.
• Martorii vor putea refuza audierea, chiar dacă nu au un motiv să o facă.
• Agresorul va putea participa la audierea victimei.
• Procurorii vor putea face recurs doar în favoarea inculpatului. Asta înseamnă că, dacă în prima instanță, verdictul este unul de achitare, procurorii nu mai pot face recurs să ceară o altă pedeapsă.
• Sentințele definitive vor putea fi atacate, chiar dacă termenele au expirat. Revizuirea unei sentințe definitive va putea fi cerută și pentru neredactarea sau nesemnarea de către judecătorul care a participat la soluționarea cauzei. Cele două modificări l-ar favoriza pe Liviu Dragnea, în dosarul ”Referendumul”.
• Termenul ”penal” nu va mai putea fi folosit decât în cazul celor condamnați definitiv.
• Arestarea preventivă va putea fi cerută mult mai greu, doar atunci când există indicii temeinice sau probe.
• Dezvăluirile din dosarele penale vor fi interzise, cu excepția cazului în care informațiile sunt de interes public. Nu este însă clar cine va defini ce informație este sau nu de interes public.
• Pentru interceptările dintr-un anumit dosar, din care reiese o altă faptă, va fi necesar un nou mandat de interceptare.

Codul de procedură penală a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional. PSD și ALDE au votat la unison noua formă a legii atât de criticate, iar toate modificările au fost dezbătute și votate pe repede-nainte, în ședințe programate neregulamentar. Libertatea a prezentat filmul dezbaterilor.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro