Discriminări urbane. Doar 1% din străzile Bucureștiului au nume de femei celebre. Nu este egalitate cu bărbații nici la statui
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Multe străzi din București au nume de personalități masculine și foarte puține au nume de femei celebre. La fel se întâmplă și în cazul statuilor din Capitală. Datele au fost menționate la dezbaterea Centennial Talks, dedicată mișcării feministe din România.
Cuprins:
În volumul “Orașul (non) sexist. Inventar al discriminărilor urbane sensibil la gen” a fost analizat și raportul între numele de personalități masculine și feminine care dau numele unor străzi, pasaje, piețe din București.
Astfel, pe baza datelor de la Primăria Municipiului București, din totalul celor 5.221 de străzi, piețe și pasaje, cele mai multe au nume provenind de la localități, evenimente istorice, plante, obiecte etc.
Atunci când numele au o semnificație de gen, sunt mai numeroase locurile care poartă nume de personalități masculine, față de cele feminine. Astfel, din totalul străzilor, 64% au nume fără semnificație de gen, 28% au nume de personalități masculine și doar 1% au nume de personalități feminine.
“Credem că trebuie să fie un oraș în care simbolistica urbană să facă trimitere mai des și la contribuțiile importante ale femeilor la viața politică, economică, științifică și culturală a țării. Dorim un București mai bine racordat prin mesajele pe care le transmite la realitățile de azi ale societății, realități care poziționează tot mai clar femeile pe picior de egalitate cu bărbații”, spune conferențiar dr. Laura Grunberg, care alături de Diana Elena Neaga a coordonat lucrarea.
Multe nume de personalități masculine din zona armatei
Atunci când analiza este diferențiată pe tipuri de artere de circulație și spații publice, situația devine și mai nefavorabilă reprezentărilor feminine.
“Nume de femei găsim în special pe alei, intrări sau fundături, mai la marginea orașului”, ne-a declarat Laura Grunberg. Un exemplu în acest sens este și strada Gabriela Szabo, care se află la marginea sectorului 6, la ieșirea spre comuna Chiajna.
Analiza făcută mai arată că personalitățile masculine care dau numele străzilor, pasajelor și piețelor din București provin, într-o pondere semnificativă, din zona armatei (sunt prezente aproape toate gradele, de la general, la simplu soldat sau fruntaș), urmate, la distanțe destul de mari, de reprezentanți din zona literaturii și cea a politicii.
Personalitățile feminine care și-au împrumutat numele unor străzi sau altor locuri publice ale Bucureștiului, dincolo de frecvența semnificativ mai redusă comparativ cu cea a bărbaților, se încadrează în câteva categorii semnificative: mame, soții, fiice, surori de domnitori, regi sau alte personalități masculine cunoscute - Doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazu, Elena Cuza, soția lui Alexandru Ioan Cuza, Ruxandra Lupu, fiica lui Vasile Lupu; actrițe sau cântărețe - Hariclea Darclée, Sonia Cluceru; scriitoare, sfinte, eroine ale Revoluției de la 1989, artiste plastice și personalități care au făcut pionierat în diverse domenii, se mai arată în volumul “Orașul (non) sexist. Inventar al discriminărilor urbane sensibil la gen”.
De asemenea, este de remarcat că în rândul străzilor care au nume cu semnificație masculină predomină net cele care fac referire la diverse profesii sau ocupații. În cazul străzilor care au nume cu semnificație feminină, categoriile predominante sunt radical diferite: personaje de basm sau mitologice (de exemplu, Ileana Cosânzeana), diverse statuete maritale, sociale, de vârstă (Bunicuței, Fecioarei, Țărăncuței), care fac referire la vestimentație, aspect fizic (Băsmăluței, Cercelului).
“Singurele denumiri de străzi care fac trimitere la o profesie/ ocupație sunt Torcătoarelor și Țesătoarelor, cu un iz mai degrabă arhaic și departe de varietatea profesională a străzilor cu nume cu semnificație masculină”, mai scrie în volum.
87 de statui cu bărbați și 15 cu femei
Volumul cuprinde și o analiză a statuilor din București. Și la acest capitol există un dezechilibru major de reprezentare între femei și bărbați. Dintre cele 102 statui inventariate (busturi și personaje întregi), 87 sunt de bărbați și doar 15 de femei.
“Multe dintre acestea nu sunt personalizate, ci sunt anonime, reprezentând femei generice care: mângâie o pisică, oferă mâncare pentru orfani, sunt gravide, se roagă, fac baie sau pur și simplu sunt. Prin contrast cu personajele feminine, deseori statice și pasive, personajele masculine sunt cele predominant active, cele care fac (se luptă, mor la datorie, călăresc etc.)”, mai notează autorii volumului.
Volumul “Orașul (non) sexist. Inventar al discriminărilor urbane sensibil la gen” a fost publicat la Editura Pro Universitaria, 2015. Acesta fost realizat în cadrul proiectului „Discriminări urbane. Program de cetăţenie activă sensibil la gen”, un program finanţat prin granturile SEE 2009– 2014, în cadrul Fondului ONG în România.
Citește și:
Ceasurile electronice din Europa au rămas în urmă cu 5 minute din cauza statului Kosovo, care consumă de două luni energie fără să plătească
