DOCUMENT | Cum au motivat judecătorii Curții de Apel schimbarea încadrării lui Piedone
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O încheiere s-a transformat în motivare.
Au fost momente tensionate la termenul de ieri din procesul Colectiv, după ce mai mulţi avocaţi ai părţilor civile au cerut instanţei motivarea hotărârii prin care a fost schimbată încadrarea juridică în cazul lui Piedone şi al celorlalţi funcţionari publici inculpaţi în dosar. Unul dintre avocaţi a cerut chiar recuzarea judecătorilor. „Aceasta este motivarea!”, le-a replicat preşedinta completului, şi apoi a citit o frază din cuprinsul încheierii.
<strong>În termeni simpli, încheierea este decizia rezumată și comunicată părților, în timp ce motivarea cuprinde prezentarea cazului, argumentele părților și cele ale instanței, totul extins.</strong>
„Curtea, deliberând asupra schimbării încadrărilor juridice a faptelor reţinute în sarcina apelanţilor-intimaţi-inculpaţi Radu Antonina, Matei George Petrică, Popescu Cristian Victor Piedone, Iofciu Aurelia, Ganea Luminiţa Larisa şi Moţoc Sandra Ramona, raportat la actele şi lucrările dosarului şi la susţinerile părţilor, prin prisma descrierii faptelor în actele de sesizare, apreciază că se impune eliminarea art. 309 C. pen. din conţinutul infracţiunilor ce au fost reţinute în sarcina inculpaţilor”.
„Aceasta este motivarea!”, a anunţat judecătoarea Adina Dumitrache, înainte de a citi fraza de mai sus. S-a întâmplat după ce avocaţii au insistat să afle argumentele juridice ce au stat la baza hotărârii judecătoreşti.
„Motivarea hotărârilor judecătorești justifică echitatea procesului penal, prin dreptul justițiabilului de a fi convins că justiția a fost înfăptuită”, se arată în Decizia 233/2021 a CCR.
Reacţia avocaţilor din sală
Pe 3 noiembrie, Curtea de Apel Bucureşti anunţa eliminarea „consecințelor deosebit de grave” (art. 309 C. pen, care majorează cu jumătate limitele speciale ale pedepsei) de pe lista acuzaţiilor pentru care sunt judecaţi Piedone şi ceilalţi funcţionari publici inculpaţi în dosarul Colectiv.
Din cuprinsul încheierii lipseşte expunerea motivelor, în fapt şi în drept, pe care s-au bazat judecătorii atunci când au „apreciat că se impune”. „Lipsa totală a motivării hotărârii judecătoreşti constituie o încălcare gravă a dreptului la un proces echitabil al părţilor civilor”, a precizat, în sala de judecată, avocatul Daniel Iorga, cel care a cerut şi recuzarea completului.
Iorga reprezintă în procesul Colectiv 31 de părţi civile, răniţi şi rude ale celor decedaţi în incendiul de la Colectiv. El le-a spus judecătorilor că Decizia 250 din 2019 a CCR, care obligă instanța să se pronunțe cu privire la schimbarea încadrării juridice înainte de soluționarea fondului cauzei, impune să existe şi motivarea acestei hotărâri judecătoreşti.
„Trebuie să ne pronunţăm, nu şi să motivăm”, i-a replicat judecătoarea Adina Dumitrache, care a precizat apoi că motivarea succintă din încheiere va fi completată în decizia finală.
<strong>Dar, după ce s-a consultat cu judecătoarea Carmen Găină, preşedinta completului a revenit, anunţând că singura motivare rămâne acea frază din începutul încheierii.</strong>
„Presupunând că această frază ar fi o motivare, ea vizează doar soluţia de admitere, nu şi pe cea de respingere a celorlalte cereri de schimbare a încadrării juridice a faptelor”, a explicat instanţei un avocat. Pentru Cristian Popescu Piedone, au existat şapte variante de schimbare a încadrării juridice, iar în trei dintre ele, respinse de instanţă, actualul primar al sectorului 5 urma să fie acuzat de vătămare corporală din culpă şi ucidere din culpă, ambele în formă agravată.
Un alt avocat al părţilor civile a precizat că „motivarea constă în a explica cum şi de ce s-a ajuns la aceste concluzii”, iar „completul de divergenţă nu se poate dezinvesti, fără să motiveze corespunzător, conform standardelor legale”, a adăugat el.
Juriştii: „S-ar putea invoca nulitatea Încheierii”
Dar completul de divergenţă, care a soluţionat problema schimbării încadrării juridice a faptelor, s-a dezinvestit la termenul de ieri, înainte de a motiva soluţia. După ce a făcut anunţul, judecătoarea Adina Dumitrache a adăugat că oricum, prin noua încadrare juridică a faptelor, s-a revenit la acuzaţiile sub care DNA şi DNA militar i-a trimis în judecată pe funcţionarii publici inculpaţi în dosarul Colectiv.
„Orice se dispune într-un proces, se motivează”, ne-a declarat, sub protecţia anonimatului, un judecător cu experienţă. „Te obligă și CCR-ul, prin decizia în care spune că instanţa trebuie să se pronunțe înainte pe schimbarea de încadrare, «pentru asigurarea caracterului echitabil al procesului penal». Asta a fost și ideea deciziei CCR, ca argumentele judecătorilor să fie cunoscute, pentru ca inculpatul să-și poată face o apărare. Dar am mai văzut şi hotărâri nemotivate, inclusiv la Curtea de Apel Bucureşti”.
„Normal că trebuie motivată încheierea prin care se dispune schimbarea de încadrare juridică”, ne-a precizat un profesor de drept care, de asemenea, a cerut să nu fie citat cu nume. Profesorul spune că, dacă motivarea lipseşte din cuprinsul încheierii, „teoretic, s-ar putea invoca nulitatea, într-o cale de atac, și s-ar putea casa cu trimitere spre rejudecare, pe ideea nerespectării dreptului la apărare. Sau nu, dacă nu invocă nimeni asta”.
„Se poate cere nulitatea Încheierii, pentru lipsa motivării ei, în temeiul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede dreptul la un proces echitabil, şi al art. 13 - dreptul la un recurs efectiv”, ne-a declarat un reputat avocat, care a pledat în multe procese la CEDO.
În Decizia 233/2021, CCR precizează că „atât în propria jurisprudență, cât și în jurisprudența instanței europene de contencios al drepturilor omului s-a statuat, în mod unanim, că motivarea permite nu numai o mai bună înțelegere și acceptare a hotărârii judecătorești de către justițiabil, ci constituie, mai ales, o garanție împotriva arbitrariului. Pe de o parte, ea obligă judecătorul să distingă mijloacele de apărare ale părților și să precizeze elementele care îi justifică decizia și o fac să fie conformă legii și, pe de altă parte, permite o înțelegere a funcționării justiției de către societate”.
