Documente legate de asasinarea preşedintelui John F. Kennedy, făcute publice

Dar Casa Albă, invocând preocupări legate de securitatea naţională, a blocat publicarea altor mii. Un lot de arhive despre acest caz fusese deja desecretizat în decembrie 2021.

Preşedintele democrat Joe Biden a indicat într-o notă că un număr „limitat” de documente nu pot fi făcute publice, o măsură „necesară” pentru „a preveni daune aduse apărării militare, operaţiunilor de informaţii, forţelor de ordine sau politicii externe”.

Asasinarea foarte popularului preşedinte american, pe 22 noiembrie 1963, la Dallas, Texas, a dat naştere la numeroase teorii ale conspiraţiei, alimentate de sute de cărţi şi filme precum „JFK” (1991) al lui Oliver Stone.

Ele resping concluziile aşa-numitei „Comisii Warren”, care a stabilit în 1964 că Lee Harvey Oswald, un fost puşcaş marin care a trăit în Uniunea Sovietică, a acţionat singur în asasinarea preşedintelui Kennedy. El a fost ucis două zile mai târziu.

Unii cred că Oswald a fost folosit de Cuba sau de URSS. Alţii sunt de părere că asasinarea a fost ordonată de opoziţia cubaneză anti-Castro cu sprijinul serviciilor secrete americane şi al FBI, sau de către opozanţi ai lui JFK din Statele Unite.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

În 2017, Donald Trump a făcut publice o serie de dosare în acest caz, în conformitate cu o lege a Congresului din 1992 care impune ca toate documentele legate de preşedintele Kennedy să fie publicate în termen de 25 de ani.

Urmărește-ne pe Google News