Primele petroliere traversează Strâmtoarea Ormuz, dar Israelul continuă atacurile după acordul istoric de pace SUA - Iran
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O mutare geopolitică de o magnitudine greu de anticipat a avut loc pe scena mondială. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, și președintele iranian, Masoud Pezeshkian, au semnat un „memorandum de înțelegere” pentru a pune capăt războiului distrugător declanșat în luna februarie a acestui an. Documentul a intrat în vigoare joi, cu două zile mai devreme decât fusese programat inițial, generând efecte imediate pe piețele internaționale, relatează Reuters.
Cuprins:
Primele semne ale detensionării au apărut în cursul zilei de joi, când trei superpetroliere sub pavilion saudit, încărcate cu 6 milioane de barili de țiței, au traversat fără incidente Strâmtoarea Ormuz.
Cu toate acestea, pacea globală este departe de a fi asigurată: la doar câteva ore de la semnarea acordului, forțele israeliene au lansat noi atacuri aeriene devastatoare în Liban, provocând o ruptură diplomatică profundă între Washington și Tel Aviv.
Petrolul se ieftinește masiv după deblocarea Strâmtorii Ormuz
Principala prevedere a acordului dintre SUA și Iran este deschiderea imediată a Strâmtorii Ormuz și ridicarea completă a blocadei economice impuse de americani asupra porturilor iraniene.
Deși companiile de transport maritim avertizează că readucerea traficului la nivelul de dinaintea războiului va lua timp – fiind necesară deminarea apelor și asigurarea coridoarelor sigure –, primele efecte economice s-au resimțit instant.
Navele comerciale care navigau ascunse, cu sistemele de localizare oprite, își transmit acum pozițiile deschis, pregătite pentru tranzit.
De asemenea, cotațiile futures pentru țițeiul Brent au înregistrat o scădere suplimentară de 2%, coborând sub pragul de 78 de dolari pe baril, cel mai de jos nivel de la izbucnirea conflictului.
Acordul semnat oferă o perioadă de negocieri de 60 de zile pentru redactarea unui tratat final de pace. Totuși, marea problemă a acestei înțelegeri este excluderea totală a Israelului de la masa discuțiilor.
Ruptură istorică între Trump și Netanyahu din cauza Libanului
Războiul, pornit inițial în februarie de Donald Trump alături de premierul israelian Benjamin Netanyahu, a luat o turnură separată în luna martie, când Israelul a invadat și a ocupat o mare parte din sudul Libanului pentru a neutraliza milițiile Hezbollah finanțate de Teheran.
Teheranul a condiționat semnarea păcii de includerea Libanului în acord. Într-o concesie majoră făcută Iranului, memorandumul semnat de Trump cere explicit „încheierea definitivă” a războiului din Liban și garantarea integrității teritoriale a acestei țări, unde peste un milion de oameni au fost deja strămutați.
Această clauză a declanșat o criză diplomatică de proporții între SUA și Israel. În ultimele zile, Trump a criticat public duritatea armatei israeliene, acuzând Tel Avivul că distruge inutil cartiere întregi de blocuri.
De cealaltă parte, Israelul refuză vehement să se retragă. Joi, armata israeliană a publicat o nouă hartă cu o zonă tampon extinsă în sudul Libanului. Doi oficiali de la Tel Aviv au confirmat pentru Reuters că discuțiile cu Washingtonul privind menținerea trupelor sunt „inflexibile”.
„În curând, Israelul ar putea fi forțat să aleagă: fie să mențină presiunea militară și să piardă sprijinul diplomatic al lui Trump, fie să rămână în grațiile acestuia – dar numai prin încetarea sau reducerea conflictului pe care mulți îl consideră cea mai urgentă luptă a țării”, notează publicația The Times of Israel.
Atacurile continuă în Liban: „Pentru noi nu s-a terminat”
În timp ce liderii de la Washington și Teheran își strângeau mâna, joi dimineață bombele continuau să cadă peste Liban. Agenția națională de presă libaneză (NNA) a raportat că cel puțin trei persoane au fost ucise în urma raidurilor aeriene israeliene asupra localităților Kfartebnit și Zebdine.
Totodată, drone de recunoaștere israeliene au fost auzite zburând la joasă altitudine chiar deasupra capitalei Beirut. Scepticismul și disperarea domină populația civilă obligată să trăiască în tabere de refugiați improvizate.
„Iranul și americanii au terminat. Bine. În Liban încă nu s-a terminat. Ar trebui să ne dea un răspuns definitiv: s-a terminat războiul definitiv sau ne vom întoarce din nou la el?”, se întreabă Mohammed Doghman, un bărbat strămutat din orașul Nabatieh, în timp ce își citea știrile de pe telefon în fața unui cort din Beirut.
A cedat Trump în fața Iranului? Critici dure de la Washington
La declanșarea războiului, în urmă cu patru luni, Donald Trump fixase obiective maxime: distrugerea completă a programului nuclear iranian, oprirea finanțării grupărilor proxy din regiune și forțarea unei „capitulări necondiționate” care să ducă la prăbușirea regimului radical de la Teheran.
În realitate, președintele american a semnat documentul fără ca vreunul dintre aceste obiective să fi fost atins direct. Deși oficialii de la Casa Albă susțin că SUA păstrează pârghii importante și pot relua bombardamentele dacă negocierile din următoarele 60 de zile eșuează, aripa dură a Partidului Republican și criticii săi politici aduc acuzații grave.
Aceștia subliniază că, după ce a rezistat atacului unei superputeri, a controlat rutele maritime și a obținut ridicarea sancțiunilor financiare, Iranul se află astăzi într-o poziție geopolitică mult mai solidă decât înainte de izbucnirea războiului.
