Donald Trump lansează Consiliul pentru Pace la care Nicușor Dan va fi observator: cine mai participă, cine nu, nehotărâții și ce este pe ordinea de zi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele american Donald Trump va găzdui, joi, la Washington, prima reuniune a Consiliului pentru Pace, o inițiativă controversată la care va participa și președintele României, Nicușor Dan, ca observator. Evenimentul se desfășoară la Institutul SUA pentru Pace, cu participarea unor lideri internaționali, informează Al Jazeera.
Cuprins:
Ce este mai exact pe ordinea de zi
Principala temă a întâlnirii este reconstrucția Gazei, devastată de conflictul continuu dintre Israel și Hamas. SUA urmează să anunțe un ajutor de 5 miliarde de dolari din partea statelor membre pentru reconstrucție și sprijin umanitar.
Consiliul va discuta și despre crearea unei Forțe Internaționale de Stabilizare, care ar urma să supervizeze implementarea unui plan în 20 de puncte propus de administrația Trump.
Planul include dezarmarea Hamas, un armistițiu treptat și formarea unei administrații tehnocrate pentru teritoriile palestiniene.
Consiliul, prezentat oficial luna trecută la Forumul Economic Mondial din Davos, Elveția, a atras critici semnificative.
Mulți analiști consideră că structura sa rivalizează cu Organizația Națiunilor Unite și promovează o «agendă imperialistă».
Mai mult, decizia lui Trump de a oferi locuri în consiliu liderilor Benjamin Netanyahu și Vladimir Putin, acuzați de crime de război, a stârnit nemulțumiri.
Netanyahu este singurul care a acceptat oficial invitația până acum, exprimându-și însă nemulțumirea față de includerea oficialilor turci și qatarezi în Consiliul Executiv pentru Gaza.
Cine participă și cine nu: Papa a refuzat
Casa Albă a invitat 50 de țări să se alăture consiliului. Până acum, 26 de state au acceptat să devină membri fondatori, în timp ce 14 au refuzat.
Europa, divizată în opinii, s-a arătat reticentă față de inițiativă. Uniunea Europeană, prin președinta Ursula von der Leyen, a refuzat invitația, invocând îngrijorări legate de carta consiliului.
Totuși, comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica, va participa ca observator. Ungaria și Bulgaria sunt singurele țări membre UE care au confirmat participarea.
Kosovo și Albania s-au alăturat, de asemenea, ca membri ai consiliului de administrație și vor participa la reuniunea de joi.
Italia, Cipru, Grecia și România au confirmat că vor trimite reprezentanți ca „observatori”. Președintele român Nicușor Dan, care se ocupă și de politica externă, va participa personal, notează Al Jazeera.
Marile puteri europene, precum Franța, Germania, Marea Britanie și Spania, au refuzat calitatea de membru. De asemenea, Papa Leon a respins invitația, susținând că gestionarea crizelor internaționale ar trebui să rămână în sarcina ONU.
Orientul Mijlociu și Asia
Mai multe state din Orientul Mijlociu, printre care Emiratele Arabe Unite, Maroc, Bahrain, Egipt, Arabia Saudită, Turcia, Iordania și Qatar, au acceptat să participe, declarându-și sprijinul pentru autodeterminarea Palestinei conform dreptului internațional.
Însă Tahani Mustafa, cercetător la Consiliul European pentru Relații Externe, a declarat pentru Al Jazeera că decizia acestor țări este mai degrabă pragmatică, orientându-se spre consolidarea relațiilor cu SUA.
Din Asia, președinții Kazahstanului și Uzbekistanului, prim-ministrul armean Nikol Pashinyan, președintele azer Ilham Aliyev, liderul indonezian Prabowo Subianto și prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif vor fi prezenți în calitate de membri, India și Australia încă își analizează invitațiile, în timp ce Noua Zeelandă a refuzat participarea.
Implicații interne pentru liderii participanți
Pentru Indonezia și Pakistan, deciziile luate la această reuniune ar putea avea consecințe politice interne. Indonezia, cea mai mare națiune cu majoritate musulmană, susține de mult cauza palestiniană, iar aderarea lui Subianto la Consiliul pentru Pace a generat opinii divergente.
În Pakistan, unde simpatia pentru Palestina este profund înrădăcinată, prim-ministrul Sharif se confruntă cu presiuni interne în ceea ce privește sprijinul său pentru inițiativa lui Trump.
