„Trump riscă să pară foarte, foarte prost”: De ce acordul nuclear pe care Trump vrea să-l semneze cu Iranul e mult mai slab decât cel încheiat de Obama în 2015
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Philip Hammond, fost secretar de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii, avertizează că președintele Donald Trump riscă să pară „foarte, foarte prost” dacă nu obține un rezultat concret în negocierile cu Iranul, în contextul unui posibil nou acord nuclear.
Cuprins:
Avertisment dur pentru Trump
Donald Trump a criticat ani la rând acordul nuclear cu Iranul semnat în 2015 de Barack Obama, pe care l-a catalogat drept „îngrozitor”, „unilateral” și „cel mai prost din istorie”.
Acum, în timp ce încearcă să gestioneze conflictul cu Iranul, Trump propune un nou acord care, potrivit unuia dintre autorii principali ai înțelegerii inițiale, ar fi mai slab decât cel pe care l-a anulat în 2018.
Philip Hammond, fost secretar de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii între 2014 și 2016, a avertizat că Donald Trump riscă să pară „foarte, foarte prost” dacă nu transformă superioritatea militară a Statelor Unite într-un rezultat concret.
„Acordul despre care se negociază acum nu este foarte diferit de JCPOA”, a spus Hammond, subliniind că termenii sunt mai dezavantajoși pentru SUA, deoarece Iranul se află într-o poziție de negociere mai puternică decât în urmă cu zece ani.
Potrivit lui Hammond, Iranul, o țară de dimensiuni medii aflată sub sancțiuni de patru decenii, nu a putut fi controlată nici de cea mai puternică armată din lume. „Nu doar că nu a fost distrus, dar nici măcar nu a fost oprit”, a declarat acesta pentru presa britanică, potrivit publicației Blic, parte a trustului Ringier.
Ce este acordul nuclear JCPOA
JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action), cunoscut și ca Acordul Nuclear cu Iranul, este un acord internațional semnat la 14 iulie 2015 la Viena între Iran și grupul P5+1 (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franța și Germania), validat de ONU prin Rezoluția 2231.
Documentul, rezultat în urma a doi ani de negocieri, prevedea limitarea de către Iran a îmbogățirii uraniului la 3,67%, transformarea instalației subterane de la Fordo în centru de cercetare, modificarea reactorului de la Arak pentru a elimina producția de plutoniu și acordarea celor mai ample drepturi de inspecție către Agenția Internațională pentru Energie Atomică. În schimb, SUA, UE și ONU au ridicat sancțiunile nucleare și au deblocat miliarde de dolari din fondurile Iranului.
Retragerea SUA din acord
Când Donald Trump a retras SUA din acord, în 2018, atât Agenția Internațională pentru Energie Atomică, cât și serviciile de informații occidentale au apreciat că Iranul respecta în totalitate prevederile.
Trump a susținut însă că acordul finanțează un regim care sprijină terorismul și nu oprește definitiv programul nuclear, nici dezvoltarea rachetelor balistice.
Negocieri dificile și mizele actuale
Conform rapoartelor Axios și The New York Times, prioritatea principală a lui Donald Trump este de a împiedica Iranul să acceseze aproximativ 2.000 de kilograme de uraniu îmbogățit depozitate în instalații subterane. Dintre acestea, aproximativ 450 de kilograme sunt îmbogățite până la 60% puritate.
SUA ar fi propus un moratoriu de 20 de ani, în timp ce Iranul ar fi oferit o perioadă de cinci ani.
O variantă de compromis analizată prevede trimiterea unei părți din uraniul îmbogățit într-o țară terță, iar restul să fie diluat în Iran sub supraveghere internațională.
Preşedintele Iranului spune că Trump nu are dreptul să priveze Teheranul de programul nuclear
Preşedintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a declarat duminică faptul că Donald Trump nu are nicio justificare pentru a priva Iranul de drepturile sale nucleare, în contextul disputelor continue dintre Washington şi Teheran privind programul nuclear iranian, transmite Reuters.
„Trump spune că Iranul nu poate face uz de drepturile sale nucleare, dar nu spune pentru ce crimă. Cine este el să priveze o naţiune de drepturile sale?”, a declarat Pezeshkian, citat de agenţia Iranian Student News Agency (ISNA).
Declaraţiile vin în momentul în care SUA şi Iranul încearcă să ajungă la un acord privind limitarea programului nuclear iranian, pe fondul războiului dintre Iran, SUA şi Israel şi al tensiunilor din jurul Strâmtorii Ormuz, rută strategică prin care trece aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol.
Iranul a închis din nou duminică Strâmtoarea Ormuz drept represalii la continuarea blocadei porturilor sale de către Statele Unite.
