Generalul Dorin Toma, fost comandant NATO, îl atacă frontal pe Adrian Veștea, premierul desemnat: „Lipsa totală de interes a unor astfel de personaje”

Acuzații dure privind blocarea infrastructurii NATO în zona Cincu

Oficialul NATO vorbește despre întârzieri majore în infrastructura strategică, probleme logistice pentru trupele aliate și intervenții diplomatice din partea unor state membre NATO.

Generalul Dorin Toma susține că proiecte importante pentru mobilitatea militară au fost întârziate ani întregi din cauza blocajelor administrative.

„Cu multă surprindere am aflat despre noua desemnare pentru funcția de prim-ministru al României. Din nefericire, atât pentru Comandamentul NATO pe care l-am condus în perioada 2022-2025, cât și pentru contingentele detașate în România de diferite state aliate – în special de Franța, ca națiune-cadru pentru Grupul de Luptă NATO -, eforturile de a asigura accesul și mobilitatea militară în zona poligonului Cincu (județul Brașov) s-au lovit, în ciuda tuturor insistențelor și demersurilor oficiale, de dezinteresul și managementul defectuos al Consiliului Județean Brașov și al Ministerului Dezvoltării. Ambele instituții au fost conduse în acest interval de timp de persoana nou desemnată”, a scris generalul Dorin Toma, pe Facebook.

Probleme majore cu infrastructura și mobilitatea militară

Fostul comandant NATO afirmă că proiectul podului de la Voila a fost întârziat ani la rând, ceea ce a afectat direct deplasarea convoaielor militare.

„Proiectul de demolare și construire a noului pod peste râul Olt, în zona localității Voila – aflat în responsabilitatea Consiliului Județean și finanțat prin PNDL -, a trenat mai bine de patru ani, în special din cauza blocajelor birocratice. În tot acest timp, convoaiele militare au fost nevoite să folosească rute ocolitoare neamenajate, ceea ce a generat costuri logistice și financiare uriașe pentru partenerii NATO. Convoaiele grele au fost obligate să circule prin județul Sibiu sau pe alte trasee secundare din Țara Făgărașului, adăugând zeci de kilometri și ore bune de întârziere la fiecare transport. De asemenea, tranzitul blindatelor pe drumuri județene înguste, neproiectate pentru tonaj greu, a deteriorat infrastructura locală și a crescut riscul producerii unor incidente tehnice”, a adăugat Dorin Toma.

El susține că aceste întârzieri au generat costuri logistice mari și rute ocolitoare pentru trupele NATO.

Trasee improvizate și limitări pentru echipamente grele

Generalul descrie situații în care infrastructura existentă nu a putut susține transportul militar greu.

„Ani de zile, militarii români și cei ai NATO au utilizat un traseu improvizat: un drum comunal parțial asfaltat care traversa râul Olt pe barajul hidrocentralei din zonă, sub o restricție severă de tonaj impusă pentru a preveni distrugerea structurii. Din acest motiv, echipamentele grele ale NATO (cum ar fi tancurile Leclerc ale armatei franceze) nu au putut trece pe aici, fiind forțate să ocolească zeci sau chiar sute de kilometri prin alte județe. Locuitorii din zonă au protestat de-a lungul întregii perioade și s-au simțit abandonați de autorități în mijlocul unui tranzit militar masiv, pe care infrastructura locală nu îl putea susține. Îmi aduc aminte starea deplorabilă a unui pod de pe acest drum comunal, pe care localnicii au ajuns, la un moment dat, să îl blocheze”, a mai scris Dorin Toma.

Generalul în rezervă susține că, în perioada în care accesul către localitatea Cincu și baza militară a fost limitat, DJ 104 ar fi trebuit consolidat și modernizat pentru a permite circulația convoaielor grele, în condițiile în care drumul este afectat de ani de eroziunea solului și instabilitatea versanților.

„Pentru pregătirea celor mai importante exerciții NATO din ultimii ani, DACIAN SPRING 25 și DACIAN FALL 25, organizate și conduse de Comandamentul Diviziei Multinaționale de Sud-Est, am efectuat numeroase demersuri instituționale și personale pe lângă autoritățile centrale și locale. Scopul a fost amenajarea unor scurte sectoare de drumuri comunale și podețe din județele Brașov și Sibiu pentru a permite accesul trupelor în facilitățile de instruire. Timp de zece luni, MApN a trimis scrisori repetate către Ministerul Dezvoltării pentru a urgenta procedurile, însă proiectele au rămas blocate în faza de avizare. Nu cred că mai este necesar să menționez cine era ministrul în funcție la acea vreme, mutat ulterior, din nou, la conducerea Consiliului Județean Brașov”, a adăugat  fostul comandant al Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO.

Potrivit lui Dorin Toma, situația a devenit atât de gravă încât a atras atenția partenerilor NATO.

„Situația a fost atât de critică încât ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au fost nevoiți să intervină oficial pe lângă Guvernul României pentru a solicita repararea de urgență a acestei infrastructuri de importanță tactică”.

Atac direct la adresa lui Adrian Veștea

„Îmi aduc aminte că primarul localității m-a rugat să intervin pentru ca proiectul de apă și canalizare din zonă, finanțat din aceleași fonduri naționale, să primească aprobarea necesară de la județ, având în vedere că la această rețea urma să se conecteze și baza militară. Grupul de Luptă NATO era nevoit să apeleze la soluții logistice proprii și bugete aliate pentru a-și asigura o operabilitate minimă în interiorul poligonului, compensând ritmul lent al investițiilor asumate de partea română. Am făcut acest demers, însă înțeleg că și astăzi proiectul este blocat în proceduri birocratice”, scrie Dorin Toma.

Finalul declarației conține cea mai dură acuzație la adresa premierului desemnat, Adrian Veștea.

„Se discută mult despre mobilitatea militară și despre dezvoltarea rețelei secundare de drumuri – așa cum am mai subliniat, nu este suficient să construiești autostrăzi dacă nu dezvolți infrastructura secundară care să asigure efectiv mobilitatea militară -, însă faptele demonstrează că se face prea puțin. Prin lipsa totală de interes a unor astfel de personaje care au avut în mână și autoritatea, și fondurile necesare, autoritățile române sabotează, în fapt, efortul colectiv de implementare a planurilor NATO și a celor naționale”.

Adrian Veștea, premierul desemnat de Nicușor Dan

Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic pentru premierul PNL Ilie Bolojan, iar miniștrii social-democrați și-au depus demisiile pe 23 aprilie.

Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi, iar Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de mandat.

Ulterior, consultările pentru un nou Guvern au început abia pe 18 mai și s-au încheiat pe 4 iunie, când Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac premier.

Eugen Tomac și-a depus mandatul după ce nu a obținut susținere politică, iar pe 14 iunie președintele a venit cu o nouă propunere: Adrian Veștea, prim-vicepreședinte PNL.

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat duminică de dimineață că premierul desemnat Eugen Tomac şi-a depus mandatul, în locul său desemnându-l pe Adrian Veştea să formeze un nou guvern. Veștea e membru PNL și partidul, spun sursele Libertatea, nu l-a mandatat să formeze guvernul.

 Loading ...

În spațiul politic, desemnarea lui Veștea a fost primită cu tensiuni interne în PNL, în condițiile în care acesta nu ar fi informat conducerea partidului înainte de discuțiile cu președintele Nicușor Dan.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE