Dosarul „Veranda”, în care mai mulți funcționari ai Primăriei Iași și oameni de afaceri sunt acuzați de fapte de corupție și abuz în domeniul imobiliar, a fost trimis înapoi la DIICOT pentru refacerea anchetei. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție confirmă nulitatea probelor și pune capăt temporar cercetărilor, iar funcționarii suspendați pot reveni la muncă, potrivit cotidianului Ziarul de Iași.
Cuprins:
Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au confirmat decizia Curții de Apel Iași și au decis că dosarul „Veranda” trebuie returnat procurorilor DIICOT pentru refacere. Practic, funcționarii din urbanismul primăriei care fuseseră suspendați în acest caz pot reveni liniștiți la serviciu. Judecătorii au concluzionat că ancheta DIICOT a fost făcută cu grave nereguli, iar dosarul nu poate continua în această formă.
După cinci ani de anchetă, procurorii DIICOT au eșuat să construiască un dosar solid împotriva așa-numitei „mafii imobiliare” ieșene. Avocatul Ionuț Iftode, care a reprezentat firma M.Chim SRL, controlată de Cristin Zămosteanu, a declarat că clienții săi au fost supuși unui abuz judiciar fără precedent și că prejudiciile de zeci de milioane de euro invocate de procurori nu există.
Dosarul, coordonat de procurorul Daniel Horodniceanu, a fost înaintat instanței în primăvara anului trecut. Ancheta a început cu afacerile imobiliare ale lui Cristin Zămosteanu, acuzat că vindea apartamente construite pe firmă, dar transferate pe numele său ca persoană fizică la prețuri subevaluate, ceea ce ar fi produs un prejudiciu de 12 milioane euro bugetului statului. Ulterior, cercetările s-au extins, implicând alți investitori, oficiali ai Poliției Locale, Direcției pentru Cultură, Primăriei și chiar pe primarul Mihai Chirica.
Elementul central care a adus în atenție implicarea primarului Chirica și a subordonaților săi au fost neregulile legate de construirea restaurantului „Veranda” pe Hala Centrală, în locul unui etaj tehnic autorizat inițial. În total, 26 de inculpați au fost chemați să răspundă în fața legii, iar dosarul cuprindea 222 de volume și un rechizitoriu de peste 600 de pagini.
Dorința DIICOT de a concentra toate acuzațiile în același dosar, inclusiv fapte ce țin de competența DNA, a dus la anularea unor probe. Infracțiuni precum folosirea de documente false pentru fonduri europene sau abuzul în serviciu trebuiau anchetate de DNA, iar prelungirea anchetei fără elemente noi a fost criticată de instanță.
Mai multe probe au fost eliminate, inclusiv declarații neînregistrate, înscrisuri bancare fără mandate judecătorești și probe rezultate din percheziții realizate cu mandate incorect emise. Un exemplu este cazul directoarei juridice a Primăriei Iași, Cristina Oțeleanu, a cărei percheziție a fost invalidată deoarece mandatul fusese emis de Tribunal, iar nu de Curtea de Apel, așa cum prevede legea pentru avocați.
Contestația DIICOT la decizia Curții de Apel Iași a fost respinsă definitiv de ÎCCJ. Dosarul se va întoarce la procurori pentru refacerea urmăririi penale. Totuși, pentru multe dintre infracțiunile cercetate termenul de prescripție se apropie rapid.
Avocatul Cristina Oțeleanu, reprezentată de Cătălin Boacnă, a declarat pentru Ziarul de Iași că instanța a confirmat că procurorii DIICOT și-au depășit competențele și au construit un dosar de corupție artificial, ignorând atribuțiile DNA. Toate probele obținute ilegal ar trebui invalidate, iar acuzațiile sunt bazate pe interpretări subiective și nefondate ale legislației urbanistice.