„Dovada învierii lui Iisus”, Giulgiul din Torino, este un fals. Descoperirea surprinzătoare dintr-un manuscris din anul 1370
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Giulgiul din Torino, o pânză de in lungă de patru metri, pe care apare imaginea unui bărbat răstignit, continuă să stârnească fascinație și controverse după secole. În timp ce unii îl consideră dovada vizuală a învierii lui Iisus Hristos, alții susțin că este o creație medievală a unui artist din secolul al XIV-lea, relatează CNN.
Cercetători recenți au descoperit că scepticismul față de autenticitatea pânzei datează mai devreme decât se credea. Filosoful francez Nicole Oresme, în jurul anului 1370, ar fi scris că Giulgiul a fost falsificat „în interesul Bisericii”, potrivit lucrării sale „Problemata”. Deși textul lui Oresme a fost bine studiat, referințele la Giulgiu au fost trecute cu vederea timp de secole.
„Faptul că avem această nouă mărturie despre acest obiect este foarte, foarte valoros”, spune Nicolas Sarzeaud, cercetător la Universitatea Catolică din Louvain. Filosoful Oresme era cunoscut pentru abordarea sa imparțială: „În dezbaterile sale, el încerca să se asigure că un fenomen era real înainte de a-l discuta. A scris mult despre credință. «Ce este credința? Și de ce credem în ceva?»”
Documentele istorice arată că Giulgiul a apărut în regiunea Champagne din Franța în jurul anului 1355 și a devenit rapid popular. În 1389, episcopul de Troyes, Pierre d’Arcis, a afirmat într-o scrisoare către papă că pânza fusese creată de un artist. Pânza a fost mutată ulterior la Torino, unde se află și astăzi în Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul.
Teste ulterioare, inclusiv datarea cu radiocarbon din 1988, indică faptul că pânza provine din Evul Mediu. Andrea Nicolotti, profesor de istoria creștinismului, subliniază: „Niciun corp uman nu poate lăsa un astfel de imprimeu pe pânză, rămân doar două posibilități: fie a fost creat de un artist, fie este un miracol”.
Oresme avertiza asupra percepțiilor false: „Mulți clerici îi înșală pe alții pentru a obține ofrande pentru bisericile lor”, citând Giulgiul ca exemplu. Aceasta arată că scepticismul față de relicvă nu este o noutate, dar misterul său continuă să fascineze cercetătorii și credincioșii deopotrivă.
Cheryl White, profesor de istorie la Universitatea de Stat din Louisiana, remarcă: „Poziția mea este că Giulgiul din Torino a sfidat explicațiile timp de secole. Nu poate fi falsificat și nici reprodus, ceea ce îl face un mister continuu.” Sarzeaud adaugă: „S-a scris totul și opusul despre Giulgiul din Torino, astfel încât a devenit posibil să alegem ce ne place și ce nu ne place.”
Un manuscris din 1370 susținea că relicva ar fi un fals, iar un studiu recent aduce o interpretare diferită: petele de sânge de pe pânză provin de la un trup care nu a fost curățat conform ritualurilor funerare evreiești, ceea ce sugerează că pânza ar fi avut legătură cu practicile reale de înmormântare, contrazicând afirmațiile manuscrisului medieval.
