Dovezi că mormântul lui Vlad Țepeș ar putea fi în Italia, prezentate de profesorul Giuseppe Reale. Când va fi deschisă cripta care poate elucida misterul

Inscripția cu cuvinte-cheie

Profesorul Giuseppe Reale a descoperit în urmă cu mai bine de un deceniu o inscripție criptică misterioasă de tip latin în Capela Turbolo, ce face parte din complexul bisericii Santa Maria la Nova din Napoli, ce ar putea confirma teoria surprinzătoare că fostul domnitor al Țării Românești, Vlad Țepeș ar fi fost înmormântat aici. 

Până acum, se vehicula faptul că rămășițele lui Vlad Țepeș ar putea fi în două lăcașe de cult din apropierea Bucureștiului, la Mănăstirea Comana sau Mănăstirea Snagov. Ulterior, începând din 2018, o echipă externă de cercetători, inclusiv din România, a început să studieze în detaliu și să facă ample și extinse documentări legate atât de inscripție, cât și de mormânt. 

Inscripția descifrată de cercetători include două cuvinte-cheie esențiale: „Blad” – interpretat ca o variantă a numelui „Vlad” – și „Balcani”, regiunea unde a domnit Vlad Țepeș în secolul al XV-lea. 

Ordinul Dragonului, un prim indiciu

Libertatea a vorbit în exclusivitate despre descoperirile legat de presupusul mormânt al lui Vlad Țepeș cu profesorul Giuseppe Reale, directorul complexului Santa Maria la Nova din Napoli.

Mormântul din marmură din Napoli este decorat cu o cască de cavaler încoronată cu un cap de dragon, simbol al Ordinului Dragonului, o societate secretă medievală din care Vlad Țepeș ar fi făcut parte, conform mai multor istorici. 

Simbolul dragonului, la care fac referire cercetătorii, ar fi fost legat de puternicul ordin al Dragonului, creat de către regele Sigismund în anul 1408. Ordinul Dragonului, unul extrem de important, era destinat elitelor din rândul nobililor, militarilor şi clerului.

„La naştere Vlad Tepeş era fiul unui pribeag, al unui pretendent la tronul Ţării Româneşti ca mulți alţii. Curând însă, tânărul vlăstar va fi cocon domnesc, după ce s-a aflat că tatăl său s-a întors de la Nurenberg, de la curtea lui Sigismund de Luxemburg, împăratul Germaniei şi rege al Ungariei totodată, cu investitura de domn, dar şi de cavaler al Ordinului Dragonului, acel ordin militar medieval al cărui ţel era lupta continuă împotriva otomanilor până la izgonirea acestora cu totul de pe continentul european”, scria acum aproape un secol istoricul Ion Minca, în lucrarea „Vlad Dracul şi vremea sa” (1928). 

Cum au pornit cercetările

În 2014, conform profesorului Giuseppe Reale, cercetările istorice au pornit de la posibila legătură între cripta catedralei din Acerenza, în Basilicata, și un monument funerar prezent în claustrul San Giacomo della Marca din complexul monumental Santa Maria La Nova din Napoli. 

Aceste două locuri sunt legate între ele, deoarece în ambele cazuri păstrează amintiri ale prezenței familiei Ferillo, o importantă familie a nobilimii napolitane. E vorba în special de Matteo Ferillo, născut la mijlocul secolului al XV-lea, care a fost șambelan al regelui Ferdinand I de Aragon și, în 1468, preceptor al lui Alfonso al II-lea, care a devenit ulterior rege al Neapolelui; mormântul său a fost construit în Capella Assunta a Bisericii Santa Maria La Nova în 1499, înainte de a fi mutat în claustrul menționat anterior, probabil după 1588. 

„Giacomo Alfonso Ferillo, fiul lui Matteo și al Mariei Anna Rossi, s-a căsătorit cu Maria Balsa (n. red. – o presupusă fiică ilegitimă a lui Vlad Țepeș), care fusese însoțită la Napoli la vârsta de șapte ani de Andronica Arianiti Comneno – văduva lui Giorgio Castriota Scanderbeg – pentru a fi apoi primită la curtea regelui. Cripta Catedralei din Acerenza, cu multe referințe simbolice la pietatea religioasă a teritoriilor din Valahia și la apartenența la Ordinul Militar al Dragonului, este un loc privilegiat al memoriei soților Giacomo Alfonso și Maria, deoarece Matteo Ferillo a cumpărat în 1479, pentru 12.000 de ducați, feudele Genzano și Acerenza din Basilicata”, a precizat pentru Libertatea profesorul Giuseppe Reale.

La început, o ipoteză care a circulat a fost cea conform căreia Maria Balsa ar fi aranjat înmormântarea lui Vlad Țepeș în capela unde se aflau rămășițele socrului ei, Matteo Ferrillo. 

„De fapt, această teorie inițială a fost urmată de la început de întrebări cu privire la o inscripție misterioasă descoperită de mine și indicată tot în iunie 2014. În capela vecină dedicată familiei Turbolo, o inscripție enigmatică mi-a atras atenția, propunând o pistă complementară sau chiar alternativă față de prima ipoteză a unei înmormântări în capela familiei Ferillo. Particularitatea acelei inscripții misterioase m-a determinat imediat să creez expresia «Codul La Nova din Napoli». Această a doua ipoteză pe care am propus-o echipei de cercetători mi se pare că a fost confirmată de evoluțiile din ultimele săptămâni. 

În 2018 s-a putut începe restaurarea conservativă a Codului La Nova, încredințând studiul diagnostic unei echipe externe de profesioniști, pentru a nu influența rezultatele; a fost, de fapt, foarte important să se retrodateze informațiile inițiale dintr-o publicație din 1927, făcând compatibil un scenariu cronologic care ne putea duce în mod plauzibil, cel puțin în secolul al XVI-lea, așa cum s-a și întâmplat. Cercetările istorice au investigat contextul general din a doua jumătate a secolului al XV-lea până la sfârșitul anului 1500, urmând firul înmormântărilor”, precizează expertul italian. 

Care este cel mai important document istoric

 „Cel mai important document istoric este textul din Capela Turbolo din Santa Maria La Nova și ipoteza de traducere furnizată de Cristian Tufan, din care subliniez două aspecte: faptul că este vorba de un elogiu funerar – se încheie cu un «Amin» – și că menționează o dată, și anume 20 noiembrie 1480. Aceste două aspecte ne ajută atât să regândim reprezentarea tradițională a lui Vlad Țepeș prin titlurile și cuvintele cu care ar fi prezentat, cât și prin data dintr-un an important în lupta dintre creștinătate și trupele otomane. 

Amintesc, cu titlu de exemplu, că la 14 august 1480 a avut loc o bătălie sângeroasă la Otranto, care a costat viața a sute de catolici care nu au vrut să renunțe la credința lor în Hristos și în Evanghelia Sa”, explică Giuseppe Reale, care mai spune că datarea textului a permis cercetătorilor să aibă un punct de sprijin pentru a demonstra fundamentul istoric al teoriei.

Pe 28 iulie 1480, o armată otomană impunătoare a debarcat în Puglia, teritoriu aflat sub coroana regelui de Napoli, ocupând orașul Otranto, deoarece destinația inițială, Brindisi, s-a dovedit a fi de neatins din cauza vântului puternic. 

Pe 14 august 1480, cei aproximativ 800 de supraviețuitori ai luptei de la Otranto au fost conduși pe dealul Minerva și au fost decapitați pentru refuzul lor de a renunța la creștinism. Armata pusă pe picioare de regele de Napoli împreună cu alte forțe creștine din Italia și cu ajutorul papei Sixtus al IV-lea, a reușit să elibereze orașul abia în septembrie 1481, grație și morții subite a lui Mahomed al II-lea, eveniment ce a obligat trupele otomane să revină acasă.

„Datarea napoletană a Codului La Nova din 1480, dedicat – după cum se poate citi – «Celui care a fost ucis de două ori», mi se pare a fi un indiciu documentar surprinzător pentru a plasa într-un interval de timp ulterior, certitudinile anterioare privind moartea în luptă a lui Vlad Țepeș între decembrie 1476 și ianuarie 1477. 

Cu siguranță vor fi efectuate inspecții punctuale în zona de sub Capela Turbolo, în apropierea locului unde este Codul La Nova. În acest moment nu putem spune unde a fost asasinat, dar – în opinia mea – Codul La Nova ne documentează că a murit într-o bătălie la sfârșitul anului 1480 și a fost îngropat la Napoli, unde a fost venerat «ca un martir creștin»”, adaugă profesorul Giuseppe Reale. 

În jurul mormântului misterios din Napoli sunt și două statui asemănătoare sfinxului, despre care cercetătorii cred că fac aluzie atât la orașul egiptean antic Teba (în italiană, „Tebe”), cât și la epitetul românesc al lui Vlad – „Țepeș”. Surse autorizate au declarat pentru Libertatea că presupusul mormânt al lui Vlad Țepeș din Napoli va fi deschis la începutul lunii octombrie. 

Oase de animale în Mănăstirea de la Snagov

Vlad Țepeș ar fi fost asasinat, conform izvoarelor istorice descoperite până acum, la sfârșitul lunii decembrie 1476, la doar un an după ce fusese înscăunat pentru a treia oară ca domn al Țării Românești. Corpul său a fost decapitat și capul trimis sultanului, care l-a așezat într-o țeapă. 

Săpăturile efectuate la Mănăstirea Snagov, unde s-a presupus că a fost îngropat trupul voievodului, nu au scos la iveală nici o rămășiță umană, ci doar oase de animale, alimentând decenii de speculații istorice. Locul exact al mormântului lui Vlad Țepeș a rămas un mister timp de peste cinci secole, în special după moartea sa violentă în 1476, în timpul unei confruntări cu otomanii. 

Deși se credea că a fost înmormântat pe teritoriul românesc, lipsa dovezilor materiale a lăsat loc pentru numeroase teorii alternative. Acum, descoperirile din Napoli, inclusiv inscripția criptică și simbolurile neobișnuite aduc o nouă perspectivă ce ar putea reprezenta, dacă toate informațiile sunt confirmate, o descoperire revoluționară.

Fotografii: Giuseppe Reale, arhiva personală

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro