În spatele unei mâini întinse stă ascunsă, adesea, povestea unui traficant. Victor Căldărar a obligat cel puțin cinci persoane să cerșească pentru el pe străzile din Roma. Erau oameni săraci și cu infirmităţi, pe care i-a bătut și i-a înfometat. Le lua toți banii și îi punea să doarmă pe sub poduri sau în corturi din carton. După șase ani de cercetări, Căldărar a fost condamnat, zilele trecute, la 2 ani și 6 luni de închisoare.

***

Raportul Departamentulul de Stat al SUA privind traficul de persoane – 2020 ține autoritățile din România în aceeași categorie dezonorantă, de stat care face prea puțin pentru combaterea traficului de persoane.

Obligarea la practicarea cerșetoriei este, după exploatarea sexuală și cea prin muncă, una din principalele modalități de exploatare a victimelor traficului de persoane.

Conform Raportului anual al Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane, în 2014 au fost identificaţi în Italia doar 7 români exploatați prin obligarea la cerşetorie. Cinci dintre ei fuseseră traficați de un român pe nume Victor Căldărar.

“Meseria” de cerşetor: 500 de lei/lună, cazarea și masa asigurate

Estera L. e din comuna Band. O localitate unde sunt 6.000 de suflete şi cei mai mulți asistați social din județul Mureş. În Band trăiesc laolaltă români, maghiari și romi. Ultimii locuiesc la marginea comunei, în apropierea gropii de gunoi. Sunt oameni fără carte, care muncesc ca zilieri şi se îndatorează la cămătari pentru a putea trăi de pe o zi pe alta.

Un candidat PNL la primărie amenință un șef de spital cu o intervenție la Orban: „Nu te mai lua de omul meu!”
Recomandări
Un candidat PNL la primărie amenință un șef de spital cu o intervenție la Orban: „Nu te mai lua de omul meu!”
 

Din comuna Band era şi “Rambo”, băieţelul de 12 ani pe care părinţii lui l-au vândut cămătarilor, în contul datoriilor. În acelaşi an în care “Rambo” devenea sclav, Estera pleca din Band, convinsă că doar aşa va scăpa de sărăcie.

Drama oamenilor traficați și obligați să cerșească în Italia. “Ne dădea să mâncăm o dată pe zi, seara, o felie de pâine și o bucată de cârnat”. Judecătorii i-au dat 2 ani și 6 luni traficantului!
“Rambo”, un băieţel de 12 ani, a fost vândut de părinți la cămătari în contul datoriilor

Prin mai 2013, Mihaly E., o consăteancă, a întrebat-o dacă nu vrea să meargă la muncă în Italia, iar a doua zi a dus-o la o întâlnire cu cel care urma să-i asigure transportul. Estera a aflat de la bărbat că în Italia va practica cerșetoria şi că va primi un “salariu” de 500 de lei lunar, iar cazarea și masa îi sunt asigurate. Pentru oamenii lipsiţi de educaţie şi nevoiţi să presteze doar munci necalificate şi prost plătite, promisiunea suna ca un contract. 

Ad placeholder
Un nume greu din PSD și-a dat demisia. „Epoca Dragnea a fost o adevărată tragedie”
Recomandări
Un nume greu din PSD și-a dat demisia. „Epoca Dragnea a fost o adevărată tragedie”
 

“Angajatorul” Esterei era Victor Căldărar, 38 de ani, din judeţul Braşov. Bărbatul avea un microbuz cu care făcea transport de persoane în Italia. Toţi pasagerii lui erau duşi acolo la cerşit.

Erau oameni “fără surse de venituri, care trăiau la limita subzistenței. În plus, unii dintre ei aveau și handicap fizic sau psihic”, notează procurorii DIICOT în rechizitoriu.

Estera L. suferea de oligofrenie, luxație de șold bilaterală şi avea mâna dreaptă anchilozată la cot. 

Estera: “Obțineam zilnic din cerșit între 100 și 300 de euro”

După ce au ajuns în Italia, Căldărar i-a confiscat Esterei buletinul și telefonul mobil şi apoi a dus-o să cerșească în Udine şi, mai târziu, în Roma, alături de alţi oameni săraci recrutaţi de el. 

Fata le-a declarat anchetatorilor că trebuia să stea pe stradă, cu mâna întinsă, de dimineață până la lăsarea întunericului. În tot acest timp, Căldărar îşi supraveghea cerşetorii, iar seara le lua toţi banii, “după ce ne percheziționa, ca să se asigure că nu ascundem ceva de el”, spune Estera.

Ad placeholder
Cum își fac bugetarii vile în Grecia, din bani publici: scrumiere stradale, luate cu 939 de lei bucata de ADP și montate în stațiile STB din S 4, au apărut în vila de pe insula Eghina
Recomandări
Cum își fac bugetarii vile în Grecia, din bani publici: scrumiere stradale, luate cu 939 de lei bucata de ADP și montate în stațiile STB din S 4, au apărut în vila de pe insula Eghina
 

Primeam de mâncare o singură dată pe zi, seara, după ce ne întorceam de la cerșit, câte o felie de pâine și o bucată de cârnat. Nu ne săturam şi ne culcam flămânzi.

Declarația Esterei L. din dosar:

Erau cazaţi în spații improvizate: pe sub poduri, în parcuri, în gări sau în corturi din carton. Iar de multe ori, erau nevoiţi să doarmă sub cerul liber.

“Cu toții eram mai tot timpul bătuți de Căldărar, care spunea că aducem prea puțini bani. Eu obțineam zilnic din cerșit între 100 și 300 de euro”, spune Estera.

Căldărar îi ameninţa cu moartea, iar pe unul dintre cerşetori l-a lovit atât de tare, încât bărbatul a leșinat.

Fata a reuşit să fugă de sub paza lui Căldărar în octombrie 2013, ajutată de un tânăr de etnie romă din Bacău. 

Două luni mai târziu, strecurându-se fără bilet în diferite mijloace de transport, Estera a ajuns din Italia acasă, în comuna Band. N-avea niciun ban şi “era foarte slabă, bolnavă și flămândă”, spune mama ei.

După ce a ajuns în România, Căldărar a contactat-o pe Estera şi i-a promis că-i dă 1.500 de lei dacă nu anunţă poliția.

După doi ani pe străzile Romei, “am făcut din cerșit în jur de 60.000 de euro”

Când Estera s-a întors în Band, pe străzile din Italia rămăseseră să cerşească pentru Căldărar alţi cinci oameni. Patru dintre ei erau din acelaşi sat cu fata. “Audierea acestor persoane a fost îngreunată de faptul că în diferite perioade se aflau în străinătate”, precizează procurorii DIICOT.

Ad placeholder

Una dintre victime a fost audiată abia în iulie 2018, la aproape cinci ani de la comiterea faptelor. Trecerea timpului, dar şi ascendentul pe care-l avea asupra victimelor Căldărar, aflat în libertate pe toată durata anchetei, au influenţat calitatea mărturiilor. Iar în dosarul DIICOT, declaraţiile sunt singurele probe. Nu există interceptări şi nici extrase de cont prin care să se urmărească traseul banilor rezultaţi din traficarea cerşetorilor.

Primeam pe zi doar o felie de pâine și o bucățică de salam, hrană insuficientă. Asta cu toate că am făcut din cerșit în jur de 60.000 de euro, bani care au fost luați în totalitate de Căldărar.

Declaraţia lui Adrian B. din dosar:

Adrian B. are o infirmitate vizibilă la brațul stâng. E de loc din Târnăveni şi l-a întâlnit pe Victor Căldărar în vara anului 2012, la Roma. El şi Zoltan M. au fost acostați de bărbatul care, aflând că sunt în căutarea unui loc de muncă, le-a propus să practice cerșetoria. Le-a promis că vor împărți banii și că vor avea, gratuit, mâncare și cazare. 

Cei doi au fost de acord, iar Căldărar i-a dus cu maşina la marginea Romei, unde i-a cazat într-o casă abandonată. A doua zi, au mers la o piață agroalimentară şi, înainte de a-i plasa în locuri diferite, Căldărar le-a arătat cum să procedeze pentru a cerși.

De fiecare dată când paharul pe care îl foloseam la cerșit era plin, apărea Căldărar și lua banii.

Declaraţia lui Adrian B. din dosar:

Când venea vorba de partea lor, Căldărar îi ducea cu vorba. După două luni, Adrian B. i-a spus că el vrea să se întoarcă în România și i-a cerut banii. Căldărar i-a dat o palmă şi l-a ameninţat, apoi i-a confiscat pașaportul.

Ad placeholder

În august 2014, când Căldărar s-a întors în ţară pentru câteva zile, Adrian B. a pus deoparte banii obținuți din cerșit şi și-a luat un bilet de autocar. De la Ambasada României din Italia a obţinut un document care să ţină loc de act de identitate şi apoi s-a întors acasă.

Victimele ajung să-l apere pe traficant, în ancheta DIICOT

Zoltan M., prietenul lui, revenise în ţară în primăvara lui 2013, cu ajutorul unui cetățean român care l-a ajutat să obțină un document de la ambasadă. Procurorilor DIICOT Zoltan le-a declarat, după doi ani, că toţi banii obţinuţi din cerşit erau luaţi de Căldărar, dar că el le dădea “hrană de trei ori pe zi și un pachet de țigări”.

În 2013, Căldărar l-a adus în Italia pe Tibor P., căruia i-a promis, la fel ca şi Esterei, că-i va da 500 de lei pe lună, iar masa și cazarea sunt asigurate.

Tibor suferea de “tromboză, probleme cu inima și cu capul”. Tibor le-a spus însă că nu a fost obligat în niciun fel să cerșească şi că, la cererea lui, Căldărar i-a adus şi soţia în Italia.

“Am plecat în Italia cu un microbuz condus de Căldărar Victor, în care se mai aflau și alte circa opt persoane, care erau și ele duse la cerșit”, a povestit soţia lui Tibor.

Femeia spune că toţi banii pe care îi obținea soţul ei din cerșit erau luați de către Căldărar şi că a aflat că acesta l-a bătut pe Tibor, “dar eu mă gândesc că de frică și de rușine soțul meu nu mi-a povestit acest lucru”.

Ad placeholder

Soţia lui Tibor a plecat din Italia la scurt timp, pentru că, spune ea, după ce a făcut o criză de epilepsie, Căldărar “s-a speriat și m-a adus acasă”. Tibor P. a rămas în Italia încă trei luni, timp în care a dormit într-un adăpost improvizat din zona gării din Roma, despre care aflase “că fusese al părinților lui Victor”.

Şi fratele lui Zoltan M., Gyula G., a fost adus la Roma din comuna Band, în primăvara lui 2013. A cerşit timp de un an, obţinând, spune el, între 30 şi 50 de euro pe zi. Toţi banii erau luați de Căldărar.

Nu am primit nimic de la Căldărar, el le promitea la toţi că ne dă banii când vom ajunge în România, însă nici acest lucru nu s-a întâmplat.

Declaraţia lui Gyula G. din dosar:

Pedeapsa i-a fost redusă, pentru că traficantul le-a dat bani victimelor

În ianuarie 2014, la scurt timp după ce Estera L. s-a întors în România, BCCO Târgu Mureş – Serviciul de Combatere a Traficului de Persoane s-a sesizat din oficiu despre faptul că, în cursul anului 2013, Mihaly E., Victor Căldărar şi tatăl acestuia, care mergea şi el în Italia, au racolat mai multe persoane în scopul cerșetoriei în favoarea lor, în Italia.

Mihaly E. era cea care-l punea în legătură pe Căldărar cu persoanele din comuna Band care urmau să fie traficate în Italia.

Cinci ani au durat cercetările DIICOT. La final, a fost trimis în judecată doar Victor Căldărar. El a negat că ar fi fost în Italia cu vreuna dintre persoanele traficate, dar în bazele de date ale Serviciului de Cooperare Internațională de Poliție figura că la controalele din 2013 el fusese identificat de autoritățile italiene în timp ce era împreună cu toate cele cinci victime. Nu o dată, ci în mai multe rânduri.

Ad placeholder

La primul termen al procesului, Căldărar şi-a recunoscut fapta şi s-a mers pe procedura simplificată: judecata s-a făcut doar în baza probelor adunate de procurori, iar inculpatul a beneficiat de reducerea cu o treime a limitelor pedepsei.

Când dosarul era la DIICOT, trei dintre persoanele traficate au solicitat plata unor daune: Estera L. – 4.000 de lei, Adrian B. – 60.000 de euro, Gyula G. – 8.400 de lei, toţi argumentând că e vorba de “banii obținuţi în Italia, pe care i-a luat Căldărar”. Dar, după ce procesul a început, niciunul dintre ei nu mai avea vreo pretenție. Iar asta a contat în ochii judecătorilor.

La reducerea pedepsei, instanța de apel ia în considerare că faptele au fost comise în perioada 2012 – 2014, inculpatul nu are antecedente penale, iar persoanele vătămate au renunțat la pretențiile civile, inculpatul reușind să stingă în mod amiabil solicitările acestora.

Decizia 155/ A/2020 a Curţii de Apel Târgu Mureş:

La 30 decembrie 2019, Căldărar a fost condamnat la 4 ani de închisoare. A contestat decizia, iar Curtea de Apel Târgu Mureş a hotărât, la 10 iunie anul acesta, că “este suficientă o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de închisoare pentru conștientizarea inculpatului asupra efectelor faptelor sale”.

În motivarea deciziei lor, judecătorii subliniază că “inculpatul a profitat din plin de starea precară a victimelor, s-a folosit de acestea și le-a transportat în Italia, unde le-a obligat să cerșească în favoarea sa, fără însă a le asigura și un trai cât de cât decent”.

Ad placeholder

“Astfel de comportamente trebuie stopate încă din primul moment, iar dacă nu se reușește, pedepsele aplicate trebuie să asigure un rol preventiv atât față de inculpați, cât și față de alte persoane care ar fi tentate să comită astfel de infracțiuni”, spun judecătorii, care i-au redus traficantului pedeapsa la 2 ani și 6 luni de închisoare.

Citeşte şi:

Mesaje între medici cu haosul și lipsurile de la “Institutul M. Nasta” în timpul pandemiei COVID-19

Părăsiţi pe vapor. Marinari români, blocaţi de pandemie în largul Africii: ”Fizic şi psihic suntem la pământ. MAE nu ne-a răspuns, suntem ai nimănui”

Mario Mutu locuieşte în Italia cu mama lui şi face 18 ani anul acesta. Iată cât de mult a crescut fiul cel mare al lui Adi Mutu și cât de frumos este!
PARTENERI - GSP.RO
Mario Mutu locuieşte în Italia cu mama lui şi face 18 ani anul acesta. Iată cât de mult a crescut fiul cel mare al lui Adi Mutu și cât de frumos este!
Horoscop 7 iulie 2020. Berbecii simt nevoia să se apropie de cei mai speciali dintre prietenii lor
HOROSCOP
Horoscop 7 iulie 2020. Berbecii simt nevoia să se apropie de cei mai speciali dintre prietenii lor
RECOMANDĂRI