La ce ne putem aștepta în toamnă, dacă Dunărea a secat atât de mult în iulie. Avertismentele unui hidrolog

Pentru refacerea nivelului Dunării este nevoie de o creștere semnificativă a cantităților de precipitații, însă prognozele indică posibilitatea unei scăderi suplimentare a cotelor apelor, iar revenirea la valori normale ar putea avea loc abia în toamnă.

Seceta extremă din Europa Centrală a coborât nivelul Dunării la un minim nemaiatins de jumătate de secol, punând în pericol alimentarea cu apă în Serbia și transportul fluvial.

Hidrologul Dejan Vladiković, de la Institutul Hidrometeorologic al Serbiei (RHMZ), avertizează că râurile nu se vor reface înainte de venirea toamnei. Între timp, din albia secată ies la suprafață muniții neexplodate și epave de nave, iar în mai multe localități sunt posibile restricții de apă.

Nivelul Dunării la Bezdan, 120 cm sub nivelul de referință

Potrivit lui Vladiković, cele mai scăzute niveluri ale Dunării sunt înregistrate de obicei la sfârșitul lunii august, însă în acest an scăderea apelor a început încă din luna mai.

Cauza este și deficitul de precipitații din primăvară în Austria, Cehia, Slovacia și Ungaria, precum și a rezervelor extrem de reduse de zăpadă din timpul iernii.

Pe sectorul dintre Bezdan și Bogojevo sunt înregistrate zilnic valori-record ale nivelului Dunării, cele mai mici din ultimii 50 de ani de măsurători.

„Nivelul Dunării la Bezdan a scăzut la 120 de centimetri sub cota zero, apropiindu-se periculos de recordul absolut din 1909, de minus 143 de centimetri. Există o posibilitate reală ca și acest record să fie depășit dacă tendința actuală continuă”, avertizează Vladiković.

În hidrologie, această valoare nu înseamnă că Dunărea este la minus 120 de centimetri adâncime sau că apa este sub fundul albiei. Este vorba despre cota hidrometrică, raportată la o cotă de referință („zero hidrometric”) stabilită pentru stația de măsurare.

Vorbind anterior despre tendințele pe termen lung, hidrologul a atras atenția că schimbările climatice duc la apariția tot mai frecventă a fenomenelor hidrologice extreme.

„Comunitatea științifică avertizează de ani de zile că astfel de fenomene vor alterna tot mai des, de la inundații bruște și devastatoare până la niveluri extrem de scăzute ale apelor. Din acest motiv este necesară adaptarea la schimbările climatice și creșterea gradului de conștientizare privind consecințele acestora”, a menționat hidrologul.

Situație de urgență în trei orașe

Din cauza situației extreme, starea de urgență a fost deja declarată în localitățile Sombor, Kula și Vrbas.

„În următoarea lună sunt foarte posibile și restricții privind alimentarea cu apă. În plus, pot apărea limitări în ceea ce privește irigarea terenurilor agricole, în timp ce transportul fluvial a suferit deja consecințe grave”, a precizat Vladiković.

El a adăugat că RHMZ a emis deja avertizări privind atingerea nivelului biologic minim pe râurile Kolubara, Timocul Negru și Timocul Alb, Toplica și Vlasina.

De ce există mai multă apă în bazinul Savei

Ceea ce atrage atenția este că, spre deosebire de Dunăre, situația pe râul Sava este mai bună.

„Masele de nori încărcați cu ploi care au alimentat bazinul Savei au trecut peste Marea Adriatică, regiunea Gorski Kotar, Muntenegru și Bosnia, în timp ce bazinul Dunării din Europa Centrală a fost complet uscat, literalmente ca praful.

Din acest motiv, refacerea râurilor și revenirea lor la valori normale nu trebuie așteptată înainte de septembrie, octombrie sau chiar noiembrie”, a explicat hidrologul.

Pericole ascunse în apele puțin adânci

Retragerea apelor a schimbat radical peisajul, scoțând la iveală imagini care nu au mai fost văzute de zeci de ani.

La Novi Sad, de exemplu, primul pilon al Podului Libertății a rămas complet pe uscat, iar sub Cetatea Petrovaradin au fost descoperite o bombă de aviație și un proiectil de aruncător de mine din al Doilea Război Mondial.

De-a lungul Dunării au ieșit la suprafață epave ale unor nave germane și austriece vechi, iar în Bulgaria au fost descoperite chiar și oase despre care se crede că ar aparține unui mamut preistoric.

Scăderea nivelului apei reprezintă un risc și pentru cei care se scaldă. Vladiković le recomandă oamenilor să nu sară în apă în locuri neverificate, din cauza apariției bancurilor de nisip și a scoicilor care pot provoca răni.

„Din cauza apariției bancurilor de nisip și a scoicilor în apa mică, nu trebuie să se sară în apă în locuri neverificate, deoarece există riscul de accidentări. Un pericol suplimentar îl reprezintă muniția veche neexplodată și epavele ajunse la suprafață. Dacă sunt observate, oamenii trebuie să anunțe imediat autoritățile”, a avertizat hidrologul.

El a recomandat, de asemenea, ca persoanele care merg la scăldat să urmărească informările oficiale privind calitatea apei, deoarece nivelul redus de oxigen și proliferarea algelor pot afecta siguranța apei.

Plajele populare și locurile de scăldat, afectate

De asemenea, din cauza nivelului scăzut al Dunării sunt afectate și zonele de agrement cunoscute. La plaja Bela Stena din apropiere de Pančevo, oamenii pot merge acum efectiv pe albia râului, deoarece din Dunărea care altădată avea un debit impresionant au rămas doar bălți.

„Apa puțin adâncă și caldă a dus la înmulțirea accelerată a algelor, ceea ce a determinat scăderea calității apei. Astfel, starea ecologică a râului s-a deteriorat, iar din cauza lipsei de oxigen din apa caldă, peștii și fauna, animalele acvatice sunt în pericol”, avertizează Vladiković.

Autoritățile din cadrul companiei municipale „Gradsko zelenilo” din Novi Sad precizează că apa din majoritatea zonelor de pe plaja Štrand este încadrată în clasa a patra (stare ecologică slabă).

În plus, scăldatul în Dunăre este în continuare permis, însă oamenii sunt sfătuiți să facă duș după baie.

Când ar putea reveni râul la normal

Schimbările climatice își lasă amprenta: transportul fluvial a fost grav afectat, navele-hotel sau hotelurile plutitoare au rămas blocate în zonele cu apă mică, iar barjele de marfă nu mai pot naviga încărcate la capacitate maximă.

Potrivit lui Vladiković, prognozele meteo nu oferă motive de optimism.

„În luna august este așteptată o scădere suplimentară a nivelului apelor cu 10-15 centimetri. Pentru o refacere serioasă a Dunării este necesar ca în întreaga Europă Centrală să cadă între 100-150 de milimetri de precipitații, iar acest lucru este așteptat abia în septembrie”, a declarat hidrologul.

În acest timp, în România, autoritățile iau noi măsuri pentru situația critică de pe Dunăre. Guvernul României a mobilizat Armata pentru a interveni în sprijinul funcționării Unității 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, în contextul scăderii alarmante a debitului fluviului.

Printre măsurile analizate se numără scufundarea unor barje în brațul Bala pentru a redirecționa apa către reactor. Duminică, autoritățile ar urma să detoneze Pârjoaia, o stâncă de granit, pentru a ajuta alimentarea centralei.

Contextul este marcat de instituirea stării de alertă la nivel național pentru luna august, anunțată vineri de premierul Ilie Bolojan.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE