Dunărea a ajuns un pârâu la Corabia, cu apă până la genunchi și bărci înțepenite în nisip: „Nu poți să te cerți cu natura”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În portul turistic Corabia, județul Olt, zeci de ambarcațiuni fie au fost trase la mal, fie pur și simplu au rămas pe nisip din cauza scăderii dramatice a nivelului Dunării.
Cuprins:
O echipă Libertatea a ajuns în zonă și a filmat realitatea teribilă: numeroase locuri până recent acoperite de apele Dunării sunt acum dune întinse de nisip.
„Portul este impracticabil”
La mijlocul zilei de început de august, este extrem de cald la Corabia, iar senzația de disconfort termic este accentuată de umiditatea ridicată.
Nivelul apei este atât de scăzut, încât poți vedea din loc în loc bancuri de pești și solul de sub ei. Dunele de nisip cuceresc pe oră ce trece suprafețe tot mai întinse.
În mai multe zone din port, apa a ajuns să aibă doar jumătate de metru în locuri unde pe vremuri adâncimea minimă era de cel puțin doi metri. Nivelul extrem de scăzut al Dunării la Corabia, fără precedent, se vede cu ochiul liber.
Un bărbat dornic să se răcorească în plină arșiță intră în Dunăre, sub ochii reporterilor Libertatea, iar apa nici măcar nu îi acoperă în întregime picioarele. Și nu este un miraj de tip „fata morgana”, chiar dacă la soare, termometrul arată 44 de grade Celsius.
La câteva zeci de metri în stânga portului, o familie a venit, de asemenea, să se răcorească. Și acolo, Dunărea are o adâncime neobișnuit de redusă. Indicatorul care arată nivelul apei este cu mult sub cota de periculozitate marcată cu roșu. Practic, altădată învolburata Dunăre s-a transformat la Corabia într-un râu inofensiv.
„Locuitorii din Corabia sunt obișnuiți cu cotele mici ale Dunării în perioada de vară, dar în acest an, Dunărea va ajunge la cotele istorice minime din 1985. Peste câteva zile va fi un debit de aproximativ 1.500 de metri cubi/secundă la intrarea în țară, ceea ce este foarte puțin. Portul turistic și portul mare sunt impracticabile.
Barjele pentru încărcat cereale nu mai pot intra la silozuri. Nu se mai poate circula nici cu ambarcațiunile turistice ale cetățenilor din Corabia. La primărie avem o ambarcațiune achiziționată cu fonduri europene. Însă în acest an n-am mai putut s-o folosim. De exemplu, de Ziua Dunării scoteam ambarcațiunea pentru a face plimbări cu elevii, în acest an nu a mai fost posibil. Un debit în cote normale ar fi de 5.000 de metri cubi/secundă”, a declarat, pentru Libertatea, Adrian Albu, administratorul public al orașului Corabia.
Debitul Dunării la Corabia, de trei ori mai mic față de media normală
Conform prognozei furnizate de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul Dunării la Corabia va ajunge pe 5 august la 1.620 de metri cubi/secundă, pe 6 august la 1.594 de metri cubi/secundă, urmând ca pe 7 august să scadă din nou, la un nivel de 1.568 de metri cubi/secundă. Ceea ce înseamnă de trei ori mai puțin față de media normală. Urmând acest ritm, debitul Dunării la Corabia va ajunge după 8 august la 1.500 de metri cubi/secundă, adică minimul istoric înregistrat în urmă cu 41 de ani.
În mod normal, portul Corabia este viu și traversat de zeci de ambarcațiuni de agrement în această perioadă a anului. La câteva sute de metri în dreapta portului se vede pădurea-parc cu suprafața de patru hectare, fiind cumva comparabilă, fie și la o scară mai mică, cu faimoasa Letea din Delta Dunării. Și acolo numărul turiștilor este neobișnuit de scăzut.
„Nu poți să te cerți cu natura”, spune oftând administratorul public Adrian Albu în timp ce privește bărcile trase la mal sau pur și simplu înțepenite în nisip.
Pescuitul este, de asemenea, o activitate afectată masiv din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării.
Mihăiță Caraivan locuiește lângă Corabia și e îngrijorat de nivelul foarte redus al apei: „A mai scăzut Dunărea, dar ca acum niciodată. Nu am mai văzut de 10 ani așa ceva. E ieșit din comun. Ne afectează, pentru că scade și pânza freatică, afectează mult și transportul naval”.
Un loc pe unde trecea Dunărea a devenit plajă
În dreapta portului se întinde o plajă lungă de câteva sute de metri. Între dunele de nisip din ce în ce mai îndrăznețe stau abandonate zeci de ambarcațiuni, ca într-o butaforie, în așteptarea unor vremuri mai bune și unor debite mult mai mari ale Dunării. Însă plaja nu e pustie.
Puțin mai încolo, câțiva tineri se bronzează înainte de o nouă repriză de înot în Dunărea albastră cu adâncime liliputană. Sunt originari din zonă, plecați de mai mulți ani să lucreze în Germania, lângă Stuttgart, și care acum s-au întors în vacanță acasă.
La un moment dat, unul dintre ei intră în Dunăre și, după ce merge efectiv prin apă vreo 10-15 metri, ne arată nivelul: „Uite, aici are vreo 1,20 metri”. De la singura doamnă din grup aflăm că, acum mai mulți ani, pe locul actualei plaje trecea Dunărea și avea o adâncime de aproximativ 3 metri.
Florin Barbu, unul dintre turiștii veniți la plajă lângă portul Corabia, nu își poate ascunde mirarea în fața noii realități naturale.
„O să ne afecteze. N-o să mai avem curent, n-o să mai avem lumină. N-am văzut vreodată să fie Dunărea atât de mică aici la Corabia”, spune Florin Barbu.
În spatele plajei aproape pustii sunt zeci de șezlonguri goale, în timp ce terasa aflată în apropiere este pustie. E atât de liniște încât ai vaga senzație că ai greșit adresa.
Cumva, tot peisajul din portul Corabia și zonele adiacente, cu ambarcațiunile care lenevesc pe nisipul impasibil, te duce cu gândul la atmosfera din „Strada Sardinelor” a lui John Steinbeck, din orășelul în care, deși nu se întâmplă nimic spectaculos, totul are un farmec inefabil.
„Cred că e ceva voit la această scădere a nivelului Dunării”
La un moment dat, pe plaja atât de tăcută de lângă portul Corabia apare un alt grup de turiști. Ciprian Găman a venit din Turnu Măgurele ca să vadă frumusețea sălbatică din zona portului Corabia.
Întrebat în legătură cu scăderea cotelor Dunării, Ciprian Găman expune direct o teorie a conspirației, fiind de părere că guvernanții și nu natura poartă vina pentru această problemă majoră.
„Dunărea scade în fiecare vară. Însă acum cred că e un interes ascuns, guvernanții au ordonat să ne supunem unor restricții. E un interes, trebuie să stăm mai mult cu lumina stinsă. E trist pentru cei care supraviețuiesc în această zonă, unde sunt și puține locuri de muncă. Pe seceta asta, tineretul nu mai are unde veni să se relaxeze în zonă. La Turnu Măgurele, Dunărea nu arată atât de trist ca la Corabia. Eu cred totuși că e ceva voit această scădere a nivelului Dunării, nu e ceva de la Dumnezeu, ca să ne mărească prețul la curent”, precizează Ciprian Găman.
Dincolo de opinii, de teorii, de date și statistici, realitatea e îngrijorător de palpabilă: nivelul Dunării este foarte scăzut la Corabia, iar perioada următoare nu va aduce vreo schimbare în acest sens.
Și nici semne de „Deus ex machina”, sub forma unor ploi prelungite, nu se întrevăd la orizont.
Nici Oltul nu se simte mai bine
Libertatea a mers și la aproximativ 25 de kilometri depărtare de Corabia, acolo unde se găseşte comuna Islaz.
La 25 de kilometri distanță de Corabia, în zona comunei Islaz, râul Olt se varsă în Dunăre. Exact în punctul de confluență, peisajul este unul normal pentru ceea ce se numește fluviu, în disonanță cu atmosfera de la Corabia. Pe de altă parte, la aproximativ 100 de metri în amonte, Oltul are și el o adâncime infimă, de cel mult o jumătate de metru. Aluviunile și întinderile de nisip se intercalează cu apa cu adâncime neobișnuit de redusă pentru această perioadă.
Scăderea dramatică a nivelului Dunării este consecința unei secete hidrologice severe care afectează întregul bazin european al fluviului. Temperaturile caniculare prelungite, evaporarea accentuată și lipsa precipitațiilor în zonele de alimentare din amonte au redus debitul la intrarea în țară la valori de peste trei ori mai mici decât media multianuală specifică perioadei.
Această situație este amplificată de colmatarea accentuată a albiei, pe fondul lipsei lucrărilor regulate de dragaj pe sectorul românesc. Cota extrem de scăzută din județul Olt afectează inclusiv infrastructura de navigație, exercită o presiune uriașă asupra sistemelor de irigații din agricultura regională și dezechilibrează grav ecosistemul fluvial.
Moravurinoi 04.08.2026, 18:44
Ba s-o credeți voi: e mana lui Soros si a Ursulei (au oprit robinetele in amonte, netrebnicii) si a lui Nicusor( daca era chel acum era apa in Dunăre). E doar o alta conspirație, ia mai uitați-vă si pe rețele unde numai adevăruri vezi
MAutorngt1 05.08.2026, 10:40
Acum, se plang toti, cu “lacrimi de crocodil”! Ca seaca Dunarea, Oltul si celelalte rauri! Ca vin inundatii nemaivazute cand ploua! Nu s-a deranjat nimeni pentru taierile ilegale / furtul enormelor, fabuloaselor cantitati de lemne din padurile acestei tari, unul din motivele acestor catastrofe! Aceste hotii, nu se pot face fara complicitatea tuturor celor din “justitie”, toti cei din “politica”, toti salariatii din silvicultura si militienii sinecuristi! Toti cei care urasc oamenii! S-au inhaitat si impart prada, miliarde de euro din furaciuni de lemne! Nu s-a deranjat nimeni cand s-a schimbat cursul naturii, introducand raurile prin conducte (vezi situatia raurilor Jiu, Teleajen, etc.)! Dupa acesti netrebnici, nu trebuie sa mai traiasca si generatiile urmatoare? Pentru acesti talhari, intrebarea este retorica!