Duși la secția de poliție pentru un slogan. Participanții la mitingurile pro-Palestina acuză un abuz din partea forțelor de ordine
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mai mulți participanți la mitingurile pro-Palestina, care au avut loc în luna noiembrie, spun că li s-a interzis accesul cu anumite mesaje, că au fost duși la secția de poliție sub suspiciunea de a fi comis acte antisemite sau că reprezentanți ai Poliției i-au contactat personal pentru discuții private. „Mi s-a părut șocantă experiența. Eu, femeie singură, să fiu înconjurată de 15 bărbați înarmați”, a povestit una dintre participante. MAI nu a răspuns până la această oră solicitării ziarului.
Cuprins:
- La secție, din cauza unui slogan
- „Totul a fost o tactică de intimidare”
- Sunat de poliția din orașul natal
- „Mi s-a părut șocantă experiența”
- „«Where are you from?» Au crezut că-s palestiniană”
- Fotografiată față-profil de un bărbat în civil
- Organizatorul mitingului: „Am fost pus în fața faptului împlinit”
- Ce prevede legea combaterii antisemitismului
- Cum explică manifestanții sloganurile
- Libertatea scria, la începutul lunii noiembrie, că alți susținători ai cauzei palestiniene erau chemați la discuții de către șefii Poliției din București sau din alte orașe de provincie.
Pe 25 noiembrie, când mitingul pro-Palestina din Piața Universității luase sfârșit, Elena, o studentă în vârstă de 19 ani, rămăsese să strângă pancartele aduse. Un jandarm s-a apropiat de ea și i-a cerut să meargă la dubă, pentru a fi verificată. „A treia oară în acea zi”, spune tânăra.
După ce și-a scos din ghiozdan toate obiectele - „o sticlă goală de apă, portofel, ochelari de soare, gumă” - jandarmul i-a cerut să urce în dubă. „Fără nicio explicație. Nu mi-a zis nici unde mergem, nici din ce cauză mă iau”, povestește Elena.
A fost dusă la Secția 1 de Poliție, de pe bulevardul Lascăr Catargiu, nr. 22, alături de o altă tânără, Fatima*, cetățean român de origine palestiniană. „Cu ea au fost mult mai agresivi. Dacă la mine se uita un singur jandarm, în jurul ei stăteau cinci, la un moment dat”, își amintește Elena.
La secție, din cauza unui slogan
Elena povestește ce s-a întâmplat în sala de audieri. Ea a rămas așezată pe rândul din față, alături de un jandarm, iar Fatima a fost mutată în rândurile din spate, înconjurată de trei oameni ai forțelor de ordine.
A presupus că a ajuns la Poliție pentru că, în timpul mitingului, a strigat la portavoce „From the river to the sea, Palestine will be free” (De la râu până la mare, Palestina va fi liberă, n.r.).
Sloganul a devenit controversat în ultimele luni, fiind asimilat ideologiei Hamas de negare a existenței statului Israel. Expresia e populară din anii '60 și, de-a lungul timpului, a fost folosită de mai multe grupuri - de la cele progresiste, care o consideră un apel la pace și democratizare, la grupările teroriste de tipul Hamas, explică Al Jazeera. În țări precum Austria și Germania a fost interzisă scandarea acestui slogan.
<strong>„Cel care mi-a dat portavocea mi-a zis să nu mai strig, că mai nou e considerat antisemit, așa că m-am oprit”, spune Elena. </strong>
Pentru că încă nu avea un răspuns, tânăra a insistat să i se spună motivul pentru care a fost adusă la secție. Inițial, un jandarm i-a spus că „probabil din cauza anumitor lucruri pe care le-ați scandat”. „Abia mai târziu au confirmat că e din cauza sloganului”, povestește Elena.
„Totul a fost o tactică de intimidare”
În ora petrecută la Secția 1, Elena a stat în tăcere. Nimeni n-a întrebat-o nimic. Toată atenția era concentrată pe Fatima. „I-au cerut din nou CNP-ul și datele personale - pe care ni le luaseră și în dubă. I-au pus tot felul de întrebări, legat de familia ei, de sora ei minoră, care o aștepta în fața secției. Au întrebat-o inclusiv ce înălțime are. I-au făcut poze din față și din lateral. Și apoi au cerut să-i facă o percheziție corporală”, spune Elena, care a fost martoră la toate. Abia la percheziție i-au cerut să iasă din sală.
Elena a fost lăsată să plece, fără vreo declarație sau proces-verbal. Fatima, în schimb, a fost nevoită să semneze un proces-verbal care a fost înaintat unui procuror. Elenei i s-a cerut însă să-și lase numărul de telefon unui jandarm: „Ca să vă anunțăm noi dacă ați fost găsită vinovată de ceva sau nu”, a fost argumentul.
„Totul a fost o tactică de intimidare, pentru că eu n-am semnat nimic. De ce să mă anunțe jandarmii că trebuie să ajung în fața unui procuror? De ce nu direct procurorul?”, spune tânăra. „Și m-a uimit modul în care am fost eu tratată, în comparație cu cealaltă fată. Sunt sigură că e din cauză că ea e de etnie palestiniană. Tocmai etnia a contat, când ei ne acuză pe noi”, conchide Elena.
Sunat de poliția din orașul natal
La același miting a participat și Mircea*, care a adus cu el două hârtii pe care scrisese scandările ce urmau a fi strigate în piață. La filtrul jandarmeriei, prin care treceau toți participanții, a avut loc o verificare corporală.
„Când s-au uitat în buzunar, au găsit hârtiile. Au citit scandările și, arătând spre sloganul «From the river to the sea, Palestine will be free», mi-au zis: «Unele sunt în neregulă»”, povestește Mircea, care este un student în vârstă de 23 de ani.
<strong>Alte scandări pe care le avea notate erau: „Palestina liberă”, „Opriți genocidul”, „Jos ocupația”, „Palestina nu ceda, Gaza nu o vom lăsa” și „Eliberați Gaza”. Majoritatea au fost strigate și la protestele anterioare, spune tânărul.</strong>
După ce l-au legitimat și i-au fotografiat hârtiile, jandarmii i-au condiționat accesul în perimetrul mitingului dacă aruncă înscrisurile. Mircea spune că, în cursul acelei discuții, în care a cooperat, o copie a buletinului său și fotografiile au fost trimise de un jandarm unei alte persoane, prin WhatsApp.
Luni, 27 noiembrie, părinții lui Mircea au primit vizita unui polițist din orașul care apărea ca domiciliu în buletin. Aflând că tânărul nu este în localitate, l-a sunat chiar șeful poliției din orașul natal, pentru a-i cere să vină la sediu.
<strong>„Mi-a zis că vrea să vorbească cu mine între patru ochi. Când m-am dus să-mi vizitez părinții, a trebuit să vizitez și poliția”, spune Mircea.</strong>
„Mi se pare o tentativă de intimidare faptul că mă caută poliția acasă. N-au de ce să mă acuze, pentru că n-am avut un comportament periculos și am cooperat cu ei. Mă duc la mitingurile pro-Palestina din 2021 și e prima oară când am avut probleme”, mai spune tânărul. La secție, discuția a constat într-o serie de întrebări privind legăturile lui cu organizatorii mitingurilor și cu comunitatea palestiniană. Reprezentanții Poliției i-au explicat că întâlnirea are rolul de a preveni izbucnirea unui conflict în România, spune Mircea.
„Mi s-a părut șocantă experiența”
Probleme cu mesajele pe care le-a adus la protest a avut și Irina*, o femeie în vârstă de 34 de ani, cetățean francez. La mitingul din 18 noiembrie, a luat câteva pancarte pe care le mai folosise la un alt eveniment, din vară. Nu și-a pus problema că ar putea fi considerate controversate, mai ales că le mai afișase în public.
„Erau și mesaje mai îndrăznețe, ca «Free Palestine» și «End the Apartheid State», dar nimic antisemit sau rasist”, spune Irina. Nu-și amintește câte erau și ce scria pe toate, pentru că le-a abandonat într-un final.
Deși Irina susține că a avut o atitudine deschisă față de jandarmii de la filtru, a urmat un episod pe care îl descrie drept unul abuziv. Situația a fost generată după ce un bărbat în civil i-a cerut să se legitimeze. „Sunt de la Brigada Antitero (unitate specială a SRI, n.r.)”, i-a zis acesta când Irina l-a întrebat cu ce drept îi cere asta.
„I-am cerut să se legitimeze el. Și-mi arată în portofel un card plastifiat, cu sigla SRI și cu fotografia lui. Dar n-a vrut să-mi arate și numele, deși am insistat. Atunci, nici eu n-am vrut să îi arăt buletinul”, povestește Irina.
Ca urmare a discuției în contradictoriu cu omul de la SRI, Irina spune că a fost înconjurată de 15-20 de jandarmi. „M-au băgat într-un colț, lângă gardurile de metal. A venit la mine un domn la vreo 50 de ani, agresiv: «Cine ești?». I-am răspuns cu aceeași întrebare. «Sunt maiorul cutare de la Jandarmerie și vreau să știu cine ești»”, povestește Irina.
La un moment dat, omul legii a întrebat-o dacă se identifică „cu ce scrie pe pancarte”. Irina i-a răspuns că e dispusă să le arunce „dacă nu vă convin”. Atunci, jandarmul ar fi declarat că ea a ținut pancartele sus, deci a protestat de una singură, iar asta e faptă penală. „M-am interesat, nu e faptă penală - și nici nu le țineam sus. «Mințiți și mă intimidați cu nerușinare», le-am spus atunci. Într-un final, Irina a fost lăsată să plece când a scos cartea de identitate franceză.
„Mi s-a părut șocantă experiența”, spune Irina. „Eu, femeie singură, să fiu înconjurată de 15 bărbați înarmați, iar serviciile să se ia de oameni pe stradă”.
Nimeni nu i-a spus Irinei dacă, de fapt, mesajele de pe bannerele ei erau considerate ilegale sau nu. „A devenit mai importantă legitimarea mea decât pancartele”, a concluzionat ea.
„«Where are you from?» Au crezut că-s palestiniană”
Și Georgiana spune că s-a lovit de un exces de zel al Jandarmeriei în a-i controla pe manifestanți. Prima dată, pe 18 noiembrie. Ea și amicul cu care venea la protest au fost opriți aproape de metroul de la Universitate.
„Au venit la mine trei jandarmi: «Where are you from?». Au crezut că-s palestiniană, pentru că aveam kufiya pe cap. M-au întrebat ce caut aici și unde lucrez”, își amintește Georgiana.
Cei doi tineri au fost apoi duși la dubă pentru o inspecție amănunțită. La percheziție au fost despărțiți. Ea a rămas cu o femeie jandarm. „Au scos tot de pe mine, și geacă, și hanorac. M-au pus să scot și tot ce aveam în ghiozdan”, povestește Georgiana. „După aceea m-au scanat cu detectorul de metale”.
Între timp, la percheziție, asupra amicului ei au fost găsite niște stickere cu mesaje privind situația din Palestina. Însă problematic a fost unul care avea pe el crucea celtică sfărâmată (crucea celtică e azi simbolul mișcărilor de extremă dreaptă, n.r.). Tinerii au explicat forțelor de ordine că lipeau stickerul peste simbolurile neonaziste din București.
„I le-au luat și au zis să mergem la Secția 1, să facem proces-verbal. Noi am refuzat. Până la urmă, ni le-au dat pe toate înapoi și au acceptat să nu mergem la poliție. Dar ne-au zis: «Avem datele voastre și numerele de telefon, dacă se întâmplă ceva vă sunăm!»”, spune Georgiana.
<strong>La același protest, mai multe surse Libertatea au confirmat că mai mulți bărbați, atât români, cât și palestinieni, au fost duși la Secția 1 de Poliție din București, suspecți de acte antisemite. Unul dintre motive a fost că aceștia ar fi strigat „Israel, stat terorist”, însă ei au negat și, în urma discuțiilor cu autoritățile, au fost lăsați să plece.</strong>
Fotografiată față-profil de un bărbat în civil
La următorul miting, din 25 noiembrie, Georgiana s-a confruntat cu altă situație. La filtru, a trebuit să prezinte spre aprobare pancarta adusă. Pe o față era scris „Stop arming Israel” și pe cealaltă „From the river to the sea, Palestine will be free”.
„«Nu aveți voie cu From the river…, pentru că neagă statul Israel», mi-au explicat ei. Apoi, un domn îmbrăcat în civil, care nu s-a legitimat, mi-a făcut poze față-profil, ca la mugshot în America”, spune Georgiana.
Au urmat un control corporal și o discuție la dubă. „Mă întrebau de legăturile mele cu Palestina. Dacă am acolo rude sau prieteni”, spune fata.
Organizatorul mitingului: „Am fost pus în fața faptului împlinit”
Activistul Cristian Popescu, 53 de ani, a cerut autorizația pentru a organiza mitingurile pro-Palestina în luna noiembrie. Conduce un grup informal care susține cauza palestiniană, față de care e atașat din 2016.
Cristian Popescu confirmă că tratamentul din partea forțelor de ordine s-a înăsprit de la un eveniment la altul, deși susține că participanții au fost pașnici și nu au creat incidente.
Atunci când a organizat mitingurile, autoritățile nu i-au comunicat că nu are voie cu anumite mesaje. „Am fost pus în fața faptului împlinit. Înainte să intru cu bannerele, mi-au cerut să le desfac. Mi-au spus că nu mă lasă cu două dintre ele. Le-au făcut poze, pe care le-au trimis cuiva și acela a dat verdictul ăsta”, povestește Cristian Popescu despre situația de la ultimul miting, din 25 noiembrie.
Unul dintre ele avea imagini cu copii, peste care scria: „Israelul vrea să omoare generația următoare”. Pe celălalt nu era decât text: „Israelul face teroare, Palestina moare. 15.000+ omorâți”. Au mai fost interzise și două stickere lipite pe portavoce, ambele cu mesajul „End Israeli Apartheid”.
Ce prevede legea combaterii antisemitismului
În interzicerea acestor bannere, forțele de ordine au invocat legea privind combaterea antisemitismului, nr. 157/2018. Actul legislativ definește antisemitismul drept „percepţia referitoare la evrei exprimată ca ură împotriva acestora, cât şi manifestările verbale sau fizice, motivate de ură împotriva evreilor, îndreptate împotriva evreilor sau neevreilor ori a proprietăţilor acestora, împotriva instituţiilor comunităţilor evreieşti sau lăcaşurilor lor de cult”.
Printre simbolurile și materialele antisemite enumerate de lege se află sloganurile, imaginile și mesajele text „care transmit idei, concepții sau doctrine care promovează antisemitismul”.
Pedepsele prevăzute pentru promovarea acestor idei sunt de la 3 luni la 3 ani de închisoare. Fapta nu e considerată infracțiune „dacă e săvârşită în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei sau în scopul dezbaterii unor aspecte de interes public”.
Cum explică manifestanții sloganurile
Cristian Popescu spune că participanții la miting nu au încălcat această lege, întrucât scandările au reprezentat o critică adusă statului Israel, ca entitate politică, așa cum ar fi putut fi vorba de orice alt stat, inclusiv România.
„Chiar ne-au atras atenția: să nu se mai strige, ca altădată, «Israel - stat terorist» sau «Netanyahu - terorist». La penultimul miting au reținut o persoană pe acest motiv: că au auzit mesajul acesta strigat în piață și l-au reținut pe cel pe care l-au găsit la portavoce”, spune Cristian Popescu.
La protestul din 25 noiembrie, Cristian Popescu a explicat la microfon ce însemnătate dă sloganului „From the river to the sea, Palestine will be free”, care este cel mai controversat: „Dorim în Palestina istorică (teritoriu împărțit azi între statul Israel și Teritoriile Palestiniene, n.r.) un regim multietnic, multicultural și cu drepturi egale pentru toți, indiferent că sunt evrei sau palestinieni”, a spus în Piața Universității.
„Chiar și în circumstanțele în care am explicat ce înseamnă, tot am fost acuzați”, spune Cristian Popescu, care pe 25 noiembrie a fost luat la Secția 1, alături de cele două tinere, Elena și Fatima. La Poliție a fost întocmit un proces-verbal, care va fi înaintat procuraturii, spune Cristian Popescu.
Libertatea a transmis Ministerului Afacerilor Interne o solicitare, în care a întrebat dacă există o comunicare oficială la nivelul structurilor MAI prin care sunt interzise anumite mesaje, ce măsuri preventive de combatere a antisemitismului și a actelor de violență au fost luate începând cu 7 octombrie și care sunt motivele pentru care Jandarmeria a înăsprit controalele și Poliția îi contactează acasă pe unii manifestanți. Vom publica răspunsurile atunci când le vom primi.
*Numele persoanelor au fost schimbate, pentru a le proteja identitatea.
Richardxyz13 15.12.2023, 09:13
Politia si jandarmeria din România au exact aceasi mentalitate comunistă, cum au rușii. Sunt doar in buletin, europeni. O adunătură de rurali, luați din fundaturile tarii, imbracati si încălțați de catre stat si folositi pe post de măciuci.
durban22 15.12.2023, 09:16
Ca sa vii din provincie si sa participi la un miting pro-palestina , asa de infocat ,sigur trebuie sa fii platit de cineva , altfel nu exista nici o explicatie logica !!--PENTRU CEI UCISI IN 7 OCTOMBRIE ,NIMENI NU A VENIT DIN PROVINCIE SA DEMONSTREZE SI SA TIPE PRIN PORTA-VOCE !!.
hurricane 15.12.2023, 09:23
toti se cred abuzati de fortele de ordine
costin1984 15.12.2023, 09:51
Nimeni nu vrea atentate și problemele de aceea au acționat rapid și ferm!!
traianberchiu 15.12.2023, 10:05
Dreptul la o manifestatie este garantat de lege atata timp cat nu lezeaza ordinea si linistea publica. Dar atunci, cand fortele de ordine actioneaza cu exces de zel, participantii la diverse manifestatii sunt intimidati in exprimarea opiniilor sociale sau politice.