Banca Centrală a Rusiei a ridicat ratele dobânzilor la 21%, un maxim al ultimelor două decenii, pentru a combate efectele economice ale invaziei din Ucraina și ale sancțiunilor occidentale.
Inflație ridicată și scăderea rublei
Inflația este de peste două ori mai mare decât ținta guvernului de 4%, parțial din cauza cheltuielilor uriașe pentru război, în timp ce valoarea rublei a scăzut în ultimele luni.
German Gref, CEO-ul băncii de stat Sberbank, a declarat la un forum pentru investitori: „Vedem acum semnale semnificative de încetinire economică, în special în construcția de locuințe și investiții”.
Avertisment privind politica ratelor
Gref a avertizat Banca Centrală împotriva „exagerării” politicii sale privind ratele, făcând „mai dificilă revenirea pe șinele creșterii economice”. Unii analiști sugerează că Banca ar putea majora ratele dobânzilor până la 23% la următoarea întâlnire din 20 decembrie.
Cheltuieli militare și efectele lor
Rusia și-a crescut masiv cheltuielile militare pentru invazia din Ucraina – o cheltuială care a ajutat economia să sfideze predicțiile unei recesiuni prelungite, dar a dus și la deficit profund de forță de muncă și inflație persistentă. Guvernatorul Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, a numit ratele dobânzilor un «instrument puternic în lupta cu inflația».
Bugetul de stat pentru anul viitor include o creștere cu 25% a cheltuielilor militare, dar va fi cel mai secret din istoria postsovietică, aproape o treime din toate cheltuielile fiind închise controlului public.
Guvernul a recunoscut că nevoile a ceea ce Moscova numește operațiunea sa militară specială în Ucraina și sprijinul pentru armată vor rămâne prioritatea bugetară, împreună cu nevoile sociale și dezvoltarea tehnologică.
Se estimează că veniturile Rusiei în 2025 vor ajunge la aproximativ 40,3 trilioane de ruble (378,5 miliarde de dolari), în timp ce cheltuielile sunt de așteptat să ajungă la peste 41 de trilioane de ruble (390 de miliarde de dolari), rezultând un deficit de 0,5 la sută din PIB, conform bugetului.
Economiștii spun însă că, deoarece inflația este determinată de cheltuielile-record ale statului pentru războiul din Ucraina, costurile de împrumut mai mari au un impact mai redus asupra controlului creșterii prețurilor decât într-o economie mai orientată spre piață.