Economia Rusiei e pe marginea prăpastiei după 40 de luni de război împotriva Ucrainei: realitatea pe care Kremlinul este nevoit să o recunoască
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Economia rusă dă semne clare de epuizare, o realitate pe care Kremlinul începe să o recunoască. Boom-ul militar din 2023 și 2024 a trecut, comentează ziarul spaniol El Pais.
Cuprins:
Patruzeci de luni este o perioadă lungă pentru un război la scară largă. Cu atât mai mult pentru o economie deja împovărată și dependentă de exporturile de combustibili fosili, care, cu puțin noroc, vor fi retrogradați în cărțile de istorie peste câteva decenii.
La aproape trei ani și jumătate după ce liderul de la Kremlin Vladimir Putin a lansat oficial invazia din Ucraina, distrugând astfel toate punțile cu Occidentul, Rusia este prinsă într-un labirint fără o ieșire ușoară, cu stagnare economică și prețuri exorbitante în raport cu veniturile populației.
Forumul Economic de la Sankt Petersburg, cândva o vitrină a Kremlinului pentru a proiecta putere pe piața globală, a devenit o tristă paradă puținistă. „Suntem în pragul recesiunii”, a recunoscut ministrul Dezvoltării Economice, Maksim Reșetnikov. Rezervele care au susținut economia în ultimii ani „s-au epuizat”, a adăugat guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina.
Banca Centrală a Rusiei, la răscruce
Banca Centrală a Rusiei se află acum la o răscruce paradoxală, marcată de o dublă luptă paralelă, pe de o parte împotriva inflației, pe de altă parte împotriva Kremlinului. Practic valsează pe un butoi plin cu dinamită.
Rusia „este în stagflație (coexistența stagnării economice, inflației și șomajului - n.r.)”, avertizează Centrul pentru Analiză Macroeconomică și Prognoză pe Termen Scurt (TSMAKP) într-un raport publicat recent. „Dinamica economică scade rapid și există riscul unei recesiuni tehnice în trimestrele doi și trei”, precizează TSMAKP.
Nu au trecut nici trei săptămâni de când Banca Centrală, teoretic independentă, a redus simbolic ratele dobânzilor: de la 21% la 20%, dând curs astfel unei cereri de lungă durată a Kremlinului. A fost pentru prima dată când a făcut acest lucru din septembrie 2022, anul invadării oficiale a Ucrainei.
Industria de război își atinge limitele
Situația rămâne însă gravă. Oficial, onflația se situează încă în jurul valorii de 10% față de anul precedent, în timp ce surse independente o plasează la peste 15%. Cu cheltuielile militare încă scăpate de sub control, „riscurile continuă să aibă o tendință inflaționistă”, subliniază Nabiullina. „Așadar, reducerea ratei dobânzilor necesită multă prudență”, notează ea.
Contradicția cu care se confruntă Banca Centrală a Rusiei este o reflectare fidelă a situației actuale a economiei ruse. Chiar și Kremlinul începe să recunoască evidențele, și anume că creșterea economică determinată de industria de război se apropie de sfârșit și că economiile realizate înainte de război nu mai sunt suficiente.
Consilierul economic al Klemlinului, Maksim Oreșkin, a remarcat că regele este gol chiar înainte de Forumul de la Sankt Petersburg: „Acest model de creștere și-a atins cursul. Trebuie să mergem înainte; nu înainte, ci în sus: la următorul nivel tehnologic și organizațional”, a declarat el.
Cu toate acestea, propaganda Kremlinului insistă că Rusia se descurcă mai bine decât inamicul său continental, Uniunea Europeană.
Creșterile salariale, răpuse de creșterile de prețuri
Aceasta este imaginea în termeni nominali; nu cea reală. Chiar și în versiunea oficială, una manipulată, inflația a crescut cu 24% în acea perioadă. „Guvernul și toți ceilalți ascund situația reală pentru că, dacă o arată, ar fi nevoiți să majoreze salariile și pensiile din sectorul public”, afirmă deputatul Nikolai Arefiev. „Și nu vor să irosească bani”, adaugă el.
Nu vor și nu pot, notează ziarul El Pais. Autoritățile ruse erau încrezătoare că vor încheia anul 2025 cu un deficit public de 0,5%, adică cel mai mic din 2021 încoace, în condițiile în care războiul încă se profilează și prețurile ridicate la combustibilii fosili drenează vistieria publică. Dar bătăliile costisitoare împotriva Ucrainei continuă, iar previziunile pentru deficitul public tocmai au fost revizuite în creștere, la 1,7%, la fel ca în 2024. Kremlinul mai are mai puțin de patru trilioane de ruble (puțin peste 43 de miliarde de euro) în fondul său suveran de investiții, sau echivalentul deficitului proiectat pentru acest an.
Creșterea prețurilor devorează creșterile salariale, săptămână după săptămână și lună după lună, afectând atât buzunarele rușilor, cât și moralul unei țări aflate în război. Doar unul din zece ruși a observat o îmbunătățire a situației sale financiare în acest an, potrivit centrului de cercetări sociologice FOM. Unul din cinci o percepe ca fiind mai proastă.
Semnele crizei se intensifică
TSMAKP este de acord cu FOM: „Există o tendință spre o încetinire aproape completă a activității: stagnarea investițiilor în mașini și echipamente a fost agravată de problemele tot mai mari din construcții. Și, cel mai important, se profilează o criză a consumului, în special în ceea ce privește cererea de bunuri nealimentare”.
După o perioadă de supraîncălzire economică, semnele crizei se intensifică. În pofida nenumăratelor ajutoare acordate de stat pentru finanțarea industriei de război, șapte din zece companii au suferit o prăbușire a consumului în primul trimestru, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Stolîpin.
Restanțele salariale s-au triplat, în timp ce peste 8,8 milioane de ruși nu își pot rambursa împrumuturile. Vânzările de mașini au scăzut cu 25% în prima jumătate a anului, iar lanțurile de îmbrăcăminte avertizează asupra unei reduceri de 30% până la 35% a vânzărilor; în parte, din cauza creșterii altor cheltuieli familiale de bază.
Cheltuielile militare, singura forță motrice a economiei ruse din februarie 2022 încoace, alături de exporturile de petrol și gaze, au stimulat artificial economia în 2023 și 2024, alimentată de cererea mare de arme și de salariile crescute ale recruților. Dar această creștere, una obișnuită pentru o țară aflată în război, și-a atins limitele. Parțial din cauza sancțiunilor occidentale, da, dar nu numai.
Kremlinul mai are un an de cheltuieli militare la actualul nivel
Reversul medaliei războiului este că sectorul apărării seacă și continuă să usuce resurse vaste dintr-o economie împotmolită în recesiune. Industria civilă se află în această situație din toamna anului trecut, subminând creșterea acumulată în primii ani ai războiului datorită utilizării fondurilor publice. Factorul agravant este că, în loc importurile să fie înlocuite cu produse interne, așa cum insistă Putin, piața rusă este din ce în ce mai dependentă de alte țări, în special de China.
Dacă se exclude industria militară din ecuație, producția civilă rusă a crescut abia cu 1,9% în ultimii patru ani, conform datelor Rosstat și Școlii Superioare de Economie. Mult mai puțin decât alte țări din imediata sa vecinătate.
Kremlinul are la dispoziție puțin peste un an pentru a-și menține cheltuielile militare actuale la actualul nivel, fiind nevoti apoi să facă o reducere semnificativă, subliniază Vladislav Inozemțev, cofondator al Centrului pentru Analiză și Strategii în Europa (CASE).
O mare întrebare însă este ce se va întâmpla în caz de pace? Pare puțin probabil ca militarii, care câștigă în prezent peste 2.000 de euro pe lună - un venit mai mult decât respectabil în Rusia -, să accepte să se întoarcă la salariul pe care îl aveau dinainte de război.
În această situație, susține Maksim Mironov, profesor la școala de afaceri IE, Moscova are o posibilă carte de jucat: devalorizarea rublei, chiar și cu prețul unei inflații și mai mari. Guvernul, care obține dolari și euro (din hidrocarburi) și cheltuiește în ruble, ar fi primul interesat de devalorizarea monedei naționale.
VolodimirZelenski 07.07.2025, 18:24
Tic-tac, Vladimir Vladimirovici. Tic-tac!