Cercetătorii urmăresc încălzirea apelor din Pacific
Mai multe semnale observate în Pacificul tropical indică dezvoltarea unui nou episod El Niño până în luna iulie 2026. Potrivit tagesschau.de, climatologii monitorizează o zonă rectangulară situată în apropierea Ecuatorului, în Oceanul Pacific, unde acumularea unor cantități mari de apă caldă sub suprafața oceanului este considerată un indicator important pentru apariția fenomenului.
Potrivit lui Emily Becker, specialistă în oceane și atmosferă din cadrul Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA), probabilitatea dezvoltării condițiilor El Niño între mai și iulie 2026 este de 82%, iar pentru iarna următoare ajunge la 96%.
An El Niño will likely arrive later in the year, according to sea level data from Sentinel-6 Michael Freilich. The satellite—which measures the height of the entire ocean every 10 days—captured a swell of warm water hundreds of miles wide in the Pacific Ocean off the coast of… pic.twitter.com/8olthcBjEJ
— NASA Earth (@NASAEarth) May 27, 2026
Meteorologul Andreas Fink de la Karlsruher Institut für Technologie a declarat că modelele climatice devin tot mai precise și indică aproape unanim apariția unui nou episod El Niño.
A high-end westerly wind burst will soon give El Niño a significant jolt.
Warm surface water will be pushed eastward and a new downwelling Kelvin wave will probably form.
As a result, upcoming model updates may become more aggressive in their El Niño intensity forecasts. pic.twitter.com/2aoQe9zoyN
— Ben Noll (@BenNollWeather) May 30, 2026
Astfel, spun cercetătorii, există o probabilitate foarte mare ca fenomenul să se manifeste în următoarele luni, chiar dacă rămân anumite incertitudini specifice prognozelor științifice.
Ce este fenomenul El Niño
El Niño este considerat cel mai important fenomen climatic natural de pe planetă. Denumirea provine de la pescarii peruani, care au observat încă din secolul al XIX-lea că, în anumite perioade, apa oceanului de lângă coastă devenea neobișnuit de caldă, iar capturile de pește scădeau drastic.
Fenomenul opus poartă numele de La Niña și este asociat cu răcirea apelor oceanice.
Cele două faze alternează la intervale de aproximativ doi până la șapte ani.
Ce se întâmplă în timpul unui episod El Niño
În mod normal, vânturile alizee împing apele calde de suprafață dinspre America de Sud către Asia și Australia, generând precipitații abundente în sud-estul Asiei și Oceania. În timpul unui episod El Niño, aceste vânturi slăbesc sau se opresc, iar apa caldă acumulată revine către coastele Americii de Sud.
Acest fenomen poate provoca ploi torențiale și inundații în țări precum Ecuador și Peru, în timp ce în alte regiuni ale Pacificului crește riscul de caniculă, secetă și incendii de vegetație.
Un episod foarte puternic poate avea efecte inclusiv asupra vremii din India sau Africa de Sud.
Comparat cu marile episoade din 1982, 1997 și 2015
Intensitatea fenomenului depinde de temperaturile oceanice din Pacificul tropical. În cazul unui episod obișnuit, temperaturile apei sunt cu aproximativ un grad Celsius peste media normală.
În episoadele foarte puternice, precum cele din 1982, 1997 și 2015, diferențele pot depăși două grade Celsius. Potrivit climatologului Karsten Haustein de la Universitatea din Leipzig, valorile actuale se apropie deja de recordurile înregistrate în 1997.
„Super El Niño” sau doar un episod puternic?
Mai multe modele climatice indică faptul că fenomenul ar putea atinge pragul de două grade Celsius în perioada iernii, motiv pentru care unii cercetători folosesc expresii precum „Super El Niño”.
Totuși, Andreas Fink afirmă că oamenii de știință preferă formulări precum „El Niño puternic” sau „foarte puternic”, acestea fiind și categoriile utilizate oficial de NOAA. Emily Becker subliniază că există încă incertitudini și că toate scenariile, de la un episod slab până la unul foarte puternic, rămân posibile. Cu toate acestea, probabilitatea unui eveniment puternic este estimată la aproximativ 60%.
Cercetătorii avertizează că un nou episod El Niño ar putea crește suplimentar temperatura medie globală, deoarece Oceanul Pacific va absorbi mai puțină căldură din atmosferă.
Estimările arată o creștere suplimentară de aproximativ 0,1 până la 0,2 grade Celsius. În contextul încălzirii globale provocate de activitatea umană, acest lucru ar putea transforma anii 2026 sau 2027 în cei mai călduroși ani înregistrați vreodată. Fiecare zecime de grad suplimentară înseamnă mai multă energie acumulată în sistemul climatic global și un risc mai mare de fenomene meteorologice extreme.
Efectele asupra Europei
În privința impactului asupra vremii din Europa, cercetătorii spun că nu există încă un consens științific clar. Potrivit lui Andreas Fink, Atlanticul de Nord, care influențează puternic clima europeană, se comportă în prezent relativ normal. Prognozele privind intensitatea exactă a fenomenului și efectele sale regionale vor deveni mai precise pe parcursul verii.
Meteorologul și cercetătorul Giulio Betti, din cadrul CNR-Lamma (un consorțiu italian de cercetare meteorologică și de mediu cu sediul în Toscana n.r.), declara recent că evenimentul aflat în formare ar putea fi unul dintre cele mai intense observate vreodată.
„Nu este un fenomen nou, iar termenul «super» nu este o exagerare, ci indică un eveniment foarte puternic, care va produce o anomalie de suprafață în Pacificul ecuatorial egală sau mai mare de +2 grade Celsius. Acest eveniment se va produce aproape sigur, pentru că toate principalele modele meteorologice converg în această direcție”, a explicat cercetătorul, conform La Repubblica.
Deși modelele indică faptul că acest fenomen de amploare va avea loc cu siguranță, rămân totuși multe necunoscute cu privire la modul în care se va dezvolta și asupra căror zone va avea impact. În ceea ce privește momentul, acesta pare destul de cert.
„Știm că va fi foarte puternic, iar viteza cu care se dezvoltă este uimitoare; aș spune chiar că te lasă fără cuvinte: în doar două luni vom trece de la faza neutră actuală la cea a unui Super El Niño destul de intens. La nivel global, va fi puternic încă din iulie, dar va atinge apogeul în august. În Europa, unde persistă incertitudini cu privire la impact, efectele sale se vor face simțite cu greu înainte de sfârșitul lunii iulie: cel mai probabil se vor resimți la sfârșitul lunii august și la începutul toamnei”, a spus Betti.
În general, Europa ar putea fi puțin afectată sau afectată indirect, dar este de așteptat, în principiu, „o creștere a fenomenelor meteorologice extreme, a precipitațiilor la sfârșitul verii și în toamnă, din cauza unei cantități mai mari de vapori de apă. La fel ca în timpul iernii, trebuie să ne așteptăm la faze anticiclonice blânde și, chiar mai devreme, la valuri de căldură marine”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b32e719d2f305ec7e0bf3c893a462337.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_9b3db68c53d8d87a7738b283660d5733.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b9d9795839c095b3712075ab590952ed.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_e07f61d38e2e042dd471e23e63706007.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_5affa9f134f77c0177e7617897d0ac79.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_fcac10e49c8f73a320a18fc65a6a4f0f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_b430637a01d99dff8b48b86becfbdc27.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_99f1cb84ff60a8ca914b22407b0dce17.jpeg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_d91ecb8d6b71ffbdf88d511d9f4b5bcf.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_3083fc4acb91eb62cd948b0d0ae4a4ba.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_783e6f38c9b6ff204cc3bd568b4eec1f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_86304c9220e533779ee4353343ab1543.webp)
Monden
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_2d838d318b81d4d742cf881f67a3f517.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3ff526067a932f3332705a14808fa1f2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_011f7399e719dafb95f12ebdd593bd17.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_0f60aae44d1683d72c5170e693666ca6.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_d9c8da4802e4d647dba3d8310856c77a.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_eda94b00712f0736bb9c12ea82c9ebab.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_c856b833040f864b4be005961ec4c8ce.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_5d4cfb03b22095be1accd45c93dcd0c3.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_2882d9b31ad77110a575a66e3ed5d5fa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_fbd942d9ce11baf75863eeef8dbf049c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_7470091089ea1d39ff69a228c90a4d4d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_c39d492964d02f4d1cd8c5206b6f4f60.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_6522d4f4b770f50fdcf83d20a5a63ec2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_a3da3215ebca8d99b7b8624038292e68.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ploaie-grindina.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/catalin-iancu-jr-tambal-foto-arhiva-personala-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/cum-arata-apartamentul-in-care-locuieste-anna-szeles-fosta-sotie-a-lui-florin-piersic.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/sanda-taranu-5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_29da4397b35f01bc79f1b76d4b95011f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_29ccf0ef2d5303188a62468fa1d0b717.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_6769d8c453a0047a6cd1b4889e743c1b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/cum-arata-apartamentul-blocului-din-galati-devastat-de-caderea-dronei-rusesti--nicusor-dan-a-cerut-sa-intre-acolo-8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/motiv-ambasadorul-rusiei-vladimir-lipaev-nu-a-fost-primit-la-sediul-mae-de-oana-toiu-desi-ministrul-de-externe-era-in-cladire-e1780088271677.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/hotel-wellness-yoga-aer-liber.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/piscina-gonflabila-pentru-curte.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/horoscop-31-mai-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/femeie-55-valize-vama-politie-frontiera-elvetia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/rosii.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/cand-incepe-vacanta-de-vara-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/elevi-care-sustin-examenul-de-bacalaureat--imagine-cu-caracter-ilustrativ--foto-hepta-scaled-e1779889110397.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/telefon-bacalaureat.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/6-localitati-romania-participa-concurs-best-tourism-villages-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ploaie-torentiala-5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/marius-bodnariu-1-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/politie.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/nicusor-dan-id276385-inquam-photos-octav-ganea-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/bani-moneda-a-romaniei-bancnote-in-lei-romanesti-de-diferite-denominatiuni--foto-profimedia-e1779691631646.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/reciclare-sticle-peturi.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/chatgpt-interaction--foto-ilustrativ-shutterstock2292589413-copy.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.