Elevii primesc informații despre contracepție și avort la ateliere de educație sexuală. Dar părinții vor ca ei să învețe despre asta și la clasă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Peste 200 de elevi din Tulcea, Prahova, Ilfov și Dâmbovița au vorbit la ateliere de educație sexuală despre contracepție și despre opțiunile adolescentelor când rămân însărcinate, scrie site-ul de educație Școala 9. Potrivit unei cercetări din această lună, 83% dintre părinții și elevii din România vor ca aceste subiecte să se discute la orele de educație sexuală, care vor deveni obligatorii din clasa a VIII-a.
Cuprins:
O roată virtuală cu întrebări pe culori precum verde, albastru și portocaliu se învârte. Săgeata se oprește în dreptul următoarei afirmații: Avortul se poate face oricând, la cerere.
„Dacă persoana e majoră, poate face fără permisiunea părinților. Dacă e minoră, trebuie acordul părinților, din câte știu”, răspunde Bianca, o elevă cu păr lung și drept, în clasa a VIII-a la Liceul de Artă din Tulcea. În februarie, anul acesta, a participat, cu alți 17 colegi, fete și băieți, la un atelier de educație sexuală.
„Ar trebui să-ți anunți părinții (n.r. - de sarcină și că vrei să o întrerupi), pentru că ei sunt răspunzători de tine până la 18 ani”, explică Alexandra Miroslav, coordonatoarea voluntarilor la Fundația Tineri pentru Tineri cu sediul în București. „Avortul se face până în trei luni”, adaugă ea.
Dacă întrerupi o sarcină după 14 săptămâni, în România primești amendă sau poți face între 6 luni și 3 ani de închisoare, potrivit Codului Penal.
„Dacă am 16 ani și vreau să fac avort, e posibil ca medicul să-mi spună să mai aștept, pentru sănătatea viitoare și pentru capacitatea de a mai face copii”, mai spune Alexandra. „E posibil să depășească termenul de trei luni. Chiuretajele, modalitățile prin care se face avortul, pot să fie invazive pe uter și poți să rămâi cu cicatrici”.
Mai ales fetele își spun gândurile cu privire la avort în timpul atelierului. Una dintre ele, Raluca, întreabă ce ar trebui să facă o adolescentă care rămâne însărcinată, vrea să renunțe la copil, însă părinții nu-s de acord cu avortul. „Ea poate nu vrea să păstreze copilul, pentru că nu se simte pregătită să nască și să aibă grijă de el. Un copil îi schimbă perspectiva legat de orice. Dacă face studii, îi e greu să le continue”, argumentează ea.
„Înseamnă că părinții doresc copilul. Nu o să fie așa greu pentru ea”, intervine o altă elevă.
„Dar părinții nasc? Nu, fata naște”, îi răspunde Raluca.
Aproape jumătate dintre adolescentele sub 15 ani care au născut în UE sunt din România
Până în acest an, educația pentru sănătate, care cel puțin teoretic include și tema sexualității, a fost disciplină opțională în școlile din România. La finalul lunii iunie însă, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care o modifică pe cea cu privire la promovarea drepturilor copilului. Astfel, educația pentru sănătate „în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor” devine disciplină obligatorie din clasa a VIII-a, iar elevii pot să participe numai cu acordul părinților.
Datele arată însă că unii adolescenți s-ar putea să primească prea târziu informațiile despre contracepție. O analiză Salvați copiii amintește cifrele Eurostat pentru 2020, când 44,44% dintre fetele sub 15 ani care au născut în Uniunea Europeană au fost din România - 731 dintre cele 1.645 din toate statele membre. Iar în 2019, 16.831 de nașteri din țara noastră au fost în rândul adolescentelor între 15 și 19 ani, potrivit celor mai recente informații ale Institutului Național de Statistică.
Despre cum să se protejeze în timpul actului sexual, dar și despre una dintre soluții în caz de sarcină neașteptată, și anume avortul medicamentos sau chirurgical, adolescenții ar putea să afle la orele de educație pentru sănătate sexuală. Sunt două informații pe care ei le primesc de la specialiștii din ONG-uri, în cursul atelierelor din școlile care le-au dat acces. Deja de peste două decenii organizații precum Tineri pentru Tineri și Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală (SECS) le oferă elevilor resurse în locul statului.
Dezbaterea despre dreptul femeilor la avort a revenit în spațiul public românesc în contextul în care Curtea Supremă a Statelor Unite a eliminat dreptul constituțional la avort. Trauma prin care au trecut cuplurile, dar mai ales femeile în comunism, când întreruperea de sarcină era interzisă, determină astăzi polemici între cei care își amintesc limpede istoria și cei care se declară pro-viață.
„Evitarea sarcinilor nedorite”, unul dintre motivele pentru care părinții vor educație sexuală în școli
83% dintre părinți și elevi ar vrea să se abordeze drepturile femeilor la orele de educație sexuală, 71%, metodele de contracepție și 66%, avortul, arată o cercetare realizată la comanda SECS, publicată acum o săptămână. Studiul s-a desfășurat pe un eșantion format din 802 părinți și elevi din întreaga țară. Rezultatele mai arată că 77% dintre ei sunt de acord cu ore de educație pentru sănătate și sexuală la clasă. Și că aproape jumătate consideră că un specialist în educație sanitară ar trebuie să o predea, nu profesorul de biologie sau psihologul.
„Principalul semnal dat de cercetare este că familia și nevoia de educație despre relații și sexualitate nu sunt în opoziție în România, contrar discursului promovat public de anumiți actori”, a declarat Gabriel Brumariu, manager de proiect la SECS.
Mai mult, „evitarea sarcinilor nedorite” este, după informare, al doilea motiv pentru care respondenții susțin predarea educației sexuale.
Continuarea, pe Școala 9.
