Emmanuel Macron, presat să demisioneze. Acest scenariu va provoca „o criză instituţională majoră”, avertizează un fost președinte francez

„Sunt pentru respectarea termenelor”, spune fostul preşedinte socialist al Franței, care „nu face parte dintre cei care speculează o plecare anticipată a lui Emmanuel Macron, precum (liderul stângii radicale – n.r.) Jean-Luc Mélenchon și (liderul extremei drepte – n.r.) Marine Le Pen”.

Pentru fostul președinte francez, „indiferent de criticile care pot fi aduse” lui Macron, „şi sunt multe, acesta a fost reales şi, prin urmare, trebuie să îşi încheie mandatul”, mai ales că „demisia sa ar provoca o criză instituţională majoră” în Franţa.

Hollande se opune totodată convocării de noi alegeri legislative. „Nu văd cum o dizolvare, peste şase luni, ne-ar putea oferi o Adunare diferită de cea pe care o avem astăzi”, divizată în trei blocuri şi fără majoritate, spune el.

Franţa se află în criză politică de mai multe luni, declanşată de dizolvarea Adunării în urma înfrângerii taberei prezidenţiale în alegerile europarlamentare în faţa extremei drepte.

Alegerile legislative anticipate desfăşurate vara trecută au dus la formarea unei Adunări fracturate în trei blocuri (alianţa de stânga, macroniştii şi dreapta, extrema dreaptă), niciunul dintre acestea neavând majoritatea absolută.

Recomandări

Sondaj INSCOP. 69,1% dintre români ar vota un candidat naționalist pentru funcția de președinte

Centristul François Bayrou, numit în decembrie, este al patrulea prim-ministru pe care Franţa îl are în 2024. Predecesorul său a rezistat trei luni, înainte de a fi răsturnat de o alianţă de parlamentari de stânga şi de extremă-dreapta, o instabilitate nemaiîntâlnită în Franţa de decenii.

Judecând că „a venit timpul unei democraţii parlamentare paşnice”, François Hollande sugerează chiar că noul guvern al lui François Bayrou „ar putea dura până în 2027”. Cu condiţia însă ca acesta „să facă gesturi semnificative”, în special în materie de pensii şi „justiţie fiscală”, pentru a nu se expune „tentaţiilor de moțiune de cenzură”.

Nerăbdător să „permită revenirea stabilităţii în ţară”, François Hollande doreşte, de asemenea, să „redescopere un mare Partid Socialist”, care să fie atât „pe deplin autonom” faţă de partidul radical de stângaa La France insoumise (LFI), cât şi „capabil să primească” personalităţi social-democrate.

Preconizând organizarea unui congres „înainte de vară” pentru a decide linia partidului şi „a se pregăti pentru 2027”, François Hollande trece totuşi în plan secund tema eventualei sale candidaturi la următoarele alegeri prezidenţiale, programate pentru primăvara anului 2027.

Urmărește-ne pe Google News