Enigmele crimei din Cartierul Latin (III). Cinci lucruri rămase nelămurite în dosar, după ce inculpatul care a recunoscut crima a murit recent!

Manuela M., 30 ani, fiica unui milionar, a fost ucisă vara trecută cu 27 de lovituri de cuţit în Cartierul Latin, aflat la granița dintre comuna Bragadiru și sectorul 6 al Capitalei. Mobilul declarat al crimei: maşina de 90.000 de euro pe care fata o primise cadou de la tatăl ei.

La furtul maşinii au complotat iubitul tinerei şi un prieten de-al lui, care a şi recunoscut crima. Acest prieten a fost singurul trimis în judecată pentru omor. 

Aflat în puşcărie, bărbatul de 26 ani a murit la 1 iulie 2020, chiar înainte de confruntarea cu complicele lui. Procesul penal a încetat, dar în dosarul crimei au rămas mai multe lucruri nelămurite.

A ucis pentru o cheie pe care o aveau deja?

Surprins de camerele video în ziua crimei (27 iunie 2019), în timp ce intră şi iese din blocul victimei, Ionuţ Petrescu a mărturisit că a ucis-o pe fată, pentru că nu reuşea să dea de cheia maşinii pe care plănuise să o fure cu prietenul lui.

Dar Ionuţ L., iubitul fetei şi complicele lui, intrase în posesia acestei chei chiar cu o seară înainte, când ea îi fusese predată, în lipsa Manuelei, de o prietenă căreia ea i-a împrumutat maşina. 

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

De ce ar fi fost nevoie ca Petrescu să intre ziua în casă, peste victimă, pentru a căuta cheia maşinii, din moment ce Ionuţ L. locuia în acel apartament şi avea acces neîngrădit la tot ce era acolo?

Misterul obiectului aruncat în căruţul de copii

La scurt timp după descoperirea victimei, poliţiştii ajunşi la faţa locului au început cercetările şi au descoperit o cheie de yală aruncată într-un căruţ pentru copii aflat pe casa scării. 

În recunoaşterea faptei, dar şi la reconstituire, Petrescu a arătat că, înainte de a ieşi din apartamentul victimei, a luat această cheie de pe comoda din hol şi a ieşit din casă, închizând uşa de la intrare, fără a o încuia, apoi a lăsat cheia în căruţul de pe hol. Nu a oferit nicio explicaţie pentru acest gest. 

Amprentele lui Ionuţ Petrescu au fost găsite pe exteriorul uşii de acces în apartament, în zona sistemului de închidere asigurare.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

La ora 15:06, când a ajuns acasă de la serviciu, Ionuţ L., iubitul Manuelei, spune că a găsit uşa apartamentului descuiată. Nu s-a îngrijorat, a luat câinele, a încuiat el uşa şi a plecat să plimbe Bichonul. ”Manuela mai lăsa uşa deschisă când mergea în vizită la vecini”, susţine el.

Cuţitul care n-a lăsat urme în rucsac

Petrescu spune că la comiterea crimei a folosit un cuţit pe care-l avea în buzunarul de la pantaloni. ”Era de tip briceag care se desfăcea, şi după desfacere rămânea fix”, îl descrie el. ”Îl foloseam de regulă la muncă, la desfăcutul pachetelor”.

S-a stabilit că rănile victimei au o ”adâncime profundă”, ”distanţa maximă fiind de 14 cm” şi că ele au fost produse cu ”un cuţit cu o lungime totală de aproximativ 15 cm”.

”Cuţitul ce l-am avut asupra mea şi cu care am aplicat lovituri Manuelei l-am pus în rucsac, iar când am ajuns la mare, l-am aruncat în apă”, a precizat Petrescu, în recunoaşterea faptei. El nu a spus niciodată că ar fi şters sau spălat acel cuţit şi nici că l-ar fi băgat în vreo pungă, înainte de a-l introduce în rucsac.

Atunci când a fost reţinut de poliţie, în rucsacul lui Petrescu s-au găsit trei folii cu medicamente, un cutter, două bilete de tren, nişte căşti audio, un carton pe care era notat un număr de telefon, un tub cu gumă de mestecat, două lacăte cu cheie pentru bicicletă, o brichetă, o sticluţă cu mir şi un portmoneu în care erau buletinul şi câteva carduri. 

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Nici în interiorul rucsacului şi nici pe vreunul din obiectele aflate înăuntru nu au fost căutate sau sesizate cu ochiul liber urmă de sânge.

Tudorel Butoi: ”Se poate să fi participat ambii făptuitori”

Pe trupul victimei erau mai multe tipuri de leziuni. Pe partea dreaptă a capului existau vânătăi care ”s-au putut produce prin lovire cu un corp dur”, conform raportului de autopsie medico-legală. Petrescu a spus că, în timp ce victima era cu faţa în jos, a lovit-o cu piciorul în zona cefei.

În zona gâtului existau mai multe zgârieturi şi o vânătaie liniară, iar legistul a notat că aceste leziuni ”s-au putut produce, cel mai probabil, prin comprimare cu mâinile”. Petrescu a recunoscut că a încercat să o sugrume pe tânără, ca ”ea să leşine”.

Dar ”comprimarea gâtului cu mâna se asociază frecvent cu multiple alte leziuni care atestă lupta şi autoapărarea”, precizează conf. univ. dr. Iuliu Fulga în ”Curs de Medicină Legală”.

Victima avea unghiile lungi, iar la examinarea fizică, şi Petrescu (pe spate şi braţul drept), dar şi Ionuţ L. (pe gambe) aveau zgârieturi pe corp.

Ce au găsit legiștii

Când se produc astfel de leziuni, sub unghiile victimei rămân urmele biologice ale agresorului (piele, sânge). Poliţiştii care au făcut cercetarea locului faptei au ridicat depozitul subunghial de la degetele victimei, iar probele au fost predate colegilor de la Investigaţii Criminale, dar la dosar nu apare rezultatul vreunei expertize genetice.

Cele mai grave leziune de pe trupul victimei sunt cele trei răni din zona abdomenului. Cuţitul a atins plămânul drept, diafragma, ficatul şi a lezat o arteră renală, provocând hemoragia internă ce a condus la deces. Alte patru răni au fost găsite pe braţele victimei care a încercat să se apere.

Cele mai multe lovituri de cuţit, 20 a numărat legistul, erau concentrate în zona cefei. Înjunghieri repetate, de dimensiuni mici şi nu foarte profunde, caracteristice piquerismului, care este o parafilie și o formă de sadism.

Într-o intervenţie la Antena 3 din iunie 2019, psihologul criminalist Tudorel Butoi preciza că nu exclude varianta ca victima să fi fost agresată de ambii complici.

Pe cadavru există mai multe urme de lovituri: există o lovitură occipitală, dată undeva cu un corp dur, mai multe lovituri de cuțit și o tentativă de ștrangulare. Aceasta ne indică posibilitatea ca la faptă să fi participat ambii făptuitori.

Psiholog criminalist Tudorel Butoi:

27 de lovituri de cuţit şi câţiva stropi de sânge

Urmele rămase la locul faptei ”constituie elemente preţioase, de multe ori unice, pentru aflarea adevărului”, notează prof. Emilian Stancu în lucrarea ”Procedee tactice folosite in investigatiile penale”.

Crima din Cartierul Latin a fost comisă într-un dormitor cu pereţii albi, care era pe jumătate ocupat de un pat alb, cu salteaua neînvelită. Încăperea arată precum o coală de hârtie pe care infractorul a notat, involuntar, imagini parţiale ale succesiunii de fapte.

Petrescu a declarat că, atunci când a înjunghiat victima de trei ori în abdomen, se aflau în zona dintre şifonier şi pat. Nici pe salteaua patului, nici pe oglinda de pe uşa şifonierului nu au fost găsite urmele dinamice de sânge ce puteau fi produse prin mişcarea cuţitului. 

Menajera a confirmat

După ce victima a căzut, Petrescu spune că a tras-o în zona din faţa patului, acolo unde ea a fost găsită. Pe podea nu există urme de târâre. După ce victima s-a întors singură cu faţa în jos, Petrescu spune că a lovit-o cu piciorul şi a înjunghiat-o pe 20 de ori în zona cefei. Pe peretele alb din apropiere există un singur strop brun-roşcat, lângă plintă. Alt strop e pe marginea de jos a saltelei, şi încă unul – pe o pernă de la capul patului. 

Salteaua este neînvelită şi are o urmă de ştergere. Ionuţ L. a declarat că Manuela pătase cearceaful cu sânge menstrual, iar menajera îl luase şi-l spălase cu o zi înainte. Tot ea a curăţat şi pata de pe saltea.

Audiată, menajera a confirmat. Cearceaful a fost găsit pe uscătorul de rufe din balcon, alături de o husă de saltea pe care e o pată brun-roşcată. Pe dosul saltelei există mai multe urme brun roşcate. 

Pe o pernă aflată pe jos, lângă pat, e o altă pată mică, brun roşcată. Iar pe pilota albă de alături e imprimat un fragment de urmă de talpă ”produsă prin transfer dinamic, de culoare brun-roşcată”. O altă urmă de talpă e în sângele scurs pe podea, lângă victimă. În dosar nu există nicio expertiză care să stabilească cine şi cum a creat aceste urme.

Ionuţ L., martor în procesul de omor 

La 12 decembrie 2019, Petrescu a fost trimis în judecată pentru omor calificat şi tâlhărie, iar Ionuţ L. – pentru complicitate la comiterea acestor infracţiuni. Dar două luni mai târziu, Tribunalul Ifov a întors dosarul la Parchet, din cauza unui viciu de procedură: procurorul uitase să pună în mişcare acţiunea penală pentru tâlhărie.

Rechizitoriul a fost refăcut, iar la 24 februarie 2020 a fost trimis în judecată doar Petrescu, pentru omor calificat. 

Procesul lui Petrescu a început la 15 iunie 2020. La primul termen, el a cerut refacerea cercetărilor, dar şi o confruntare cu Ionuţ L., care avea să dea declaraţie la proces, ca martor, două săptămâni mai târziu. Petrescu a asistat la audiere prin videoconferinţă din Peniteciarul Rahova. 

”Între noi nu a avut loc nicio discuţie despre faptul că am dorit să furăm maşina”, a  spus Ionuţ L. în faţa instanţei, amintind că şi el este cercetat într-un alt dosar, pentru complicitate la omor. Judecătorul l-a întrebat de ce diferă declaraţiile de acum de cele date procurorului, iar martorul a fost sincer.

”Declaraţiile nu concordă pentru că, de pe o parte, doamna procuror mi-a sugerat că pedeapsa este foarte mare pentru ceea ce sunt acuzat şi, pe de altă parte, pe hol, doamna avocat mi-a spus că mai bine intru la complicitate la furt decât la complicitate la omor”, a spus Ionuț L. în fața instanței.

Moartea lui Petrescu este încă cercetată

Trei zile mai târziu, la 1 iulie, Ionuţ Petrescu a fost dus din penitenciar la un spital din Bucureşti, unde a decedat. Conform certificatului constatator, cauza determinantă a decesului a fost ”intoxicaţia acută cu antidiabetice orale”.

Petrescu nu suferea de diabet. Se invocă, practic, sinuciderea.

Atunci când a fost reţinut de poliţe, el avea în rucsac trei folii cu pastile: antibiotice (Amoksiklav), antidiareice (Furazolidon) şi un medicament ce reduce aciditatea gastrică (Ranitidină). Fişele lui medicale au fost depuse la dosar, iar din ele reiese că la vârsta de 12 ani suferise un traumatism craniocerebral grav şi fusese diagnosticat cu ”întârziere mintală uşoară”.

La 18 ani, medicul de familie i-a dat un bilet de trimitere pentru un consult neuropsihiatric, însă nu există date că Petrescu l-ar fi făcut. 

Am solicitat Penitenciarului Rahova să ne comunice rezultatele anchetei dispuse în legătură cu moartea lui Petrescu, însă singurul răspuns primit a fost că ”împrejurările în care s-a produs decesul sunt cercetate de organele abilitate”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro